Vizita premierului Ponta la Bruxelles

La Bruxelles, premierul Victor Ponta s-a străduit să explice evenimentele politice din ţară şi să evite, astfel, eventuale consecinţe negative de pe urma acestora. Timp de două zile, Ponta a purtat discuţii cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy şi cu o serie de deputaţi europeni.

Premierul şi-a argumentat acţiunile, dar s-a arătat totuşi dispus să ia măsuri urgente "dacă vreo decizie a Guvernului sau a Parlamentului de la Bucureşti încalcă normele europene".

Deşi, fără să ascundă faptul că el însuşi e social-democrat, numindu-l pe Ponta "prieten", Martin Schulz a făcut câteva observaţii: "Legile importante n-ar trebui modificate prin ordonanţe de urgenţă, ci numai printr-un proces democratic". După întâlnirea cu premierul României, Schulz s-a arătat încrezător că nu se va găsi "ceva, ce ar putea fi criticat de către CE pentru că încalcă standardele europene".

Aderarea la Schengen s-ar putea amâna

Criticile Comisiei Europene au venit mai ales din partea comisarului pe Justiţie, Viviane Reding. Aceasta nu numai că a pus la îndoială legitimitatea măsurilor politice luate de cabinetul Ponta, dar a lansat şi ameninţări: "Dacă Guvernul nu va face promisiuni serioase şi nu va adopta măsuri concrete privind restabilirea statului de drept, România ar putea pierde ani întregi în procesul de integrare deplină în UE".

UE monitorizează respectarea principiilor statului de drept de către România şi combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate. Conform declaraţiei doamnei Reding, actualele tensiuni de la Bucureşti ar putea duce la prelungirea procedurilor de evaluare a ţării, respectiv la amânarea aderării la Schengen, cu câţiva ani buni.

Premierul Ponta a respins orice legătură între recentele evenimente de pe scena politică internă şi intrarea României în Schengen, apreciind că nu ar fi "corect" să se amâne aderarea României şi că speră că nici nu se va întâmpla aşa.

Poziţia partidelor politice

În timp ce conferinţa de presă, susţinută alături de Martin Schulz a avut un ecou, mai degrabă, pozitiv, Joseph Daul, liderul grupului conservator din PE, a refuzat să-l primească pe Ponta.

La rândul său, europarlamentarul conservator Markus Ferber (CSU) a formulat critici usturătoare la adresa premierului român, afirmând că a modificat legea şi făcut presiuni asupra Curţii Constituţionale numai din răzbunare: "Are loc o campanie dură contra preşedintelui României, motivată - în opinia mea - de condamnarea la închisoare a fostului premier social-democrat Năstase, acuzat de corupţie. Cine abuzează de politică pentru a comite acte de răzbunare, părăseşte sfera democraţiei, a statului de drept".

Dacă mulţi europarlamentari conservatori le reproşează acum social-democraţilor că sunt prea îngăduitori cu propria lor familie politică, în urmă cu un an, în ce priveşte Ungaria, s-a petrecut exact invers: politicienii de stânga i-au acuzat pe creştini-democraţi că ignoră demersurile premierului Viktor Orban de modificare a Constituţiei. Întrebat în legătură cu posibile paralele între politica pe care o promovează el şi cea a lui Orban, Victor Ponta a răspuns la Bruxelles că în comun nu au decât prenumele.

Ce impresie a lăsat la BruxelIes prim-ministrul Ponta se va vedea, însă, abia săptămâna viitoare. CE a anunţat că va decide miercuri dacă monitorizarea României va continua sau nu. Mai înainte va fi dat publicităţii raportul de ţară, care va servi statelor membre drept bază pentru decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen. Aşadar miza e mare.