Vizita ministrului de externe Joschka Fischer la Washington

Chiar dacă nu va recunoaşte niciodată Joschka Fischer s-a aflat într-un turneu de adio la Washington. Si de partea americană s-a simţit că Fischer este acum receptat doar ca un „lame duck” cum se obişnuieşte a se spune în jargon politic despre cei aflaţi în amurgul mandatului lor. De aceea nici nu erau de aşteptat rezultate de la această vizită .

Desigur că americanii au subliniat importanţa unei Europe unite şi puternice. Desigur că SUA sunt interesate într-o reformă a Onu şi a cooperării strînse cu Europa atunci cînd este vorba de ambiţiile nucleare periculoase ale Iranului. In privinţa precizării poziţiei faţă de aspiraţia Germaniei de a ocupa un loc permanet în Consiliul de securitate, SUA se menţin în ambiguitate. Fischer este suficient de rutinat pentru a înţelege exact valoarea unor schimburi de amabilităţi fără urmări. Adevărul este este că americanii se ghidează în prezent după formula: aşteaptă şi observă ce se va întîmpla după alegerile din Germania. Ministrul de externe a devenit un vajnic luptător pentru a cîştiga o bătălie electorală care nu pare a se sfîrşi însă cu o victorie. Miniştrii pleacă în călătorii tocmai cînd în ţara lor au loc alegeri, pentru a demonstra că lumea merge înainte şi problemele de soluţionat rămîn. Cu toate că Fischer poate dovedi că stăpîneşte retoric perfect problemele politicii mondiale ,faţă de cele interne el s-a îndepărtat cît se poate de mult, ceeace electoratul nu uită. Dacă este vorba aşadar de un turneu de adio atunci se poate trage şi un bilanţ. Fischer a făcut mult pentru relaţiile germano-americane ,pentru că a clarificat poziţiile, fie spre bucuria ,fie spre mînia partenerului american, de exemplu In problema provinciei Kosovo şi în cea a războiului din Irak, pentru a aminti doar cele mai importante faze .Chiar dacă i se profetizează sfîrşitul, Fischer nu recunoaşte acest fapt după cum a declarat, anunţînd că va lupta pentru funcţia pe care o deţine,dar în final decizia va reveni alegătorilor germani. Fischer s-a mai pronunţat şi în privinţa noilor imperative europene , afirmînd că rămîne de văzut dacă egoismele naţionale vor trece pe plan secund ,interesul comun primînd în final. Atît în politica externă, cît şi în menţinerea păcii în Balcani, în perspectiva Ucrainei şi a Belarusiei, Uniunea Europeană are un interes major ca aceste ţări să devină democraţii reale,cu o economie prosperă de piaţă liberă în care drepturile omului să fie respectate pe deplin. Si la Washington ministrul de externe german nu s-a dezminţit,respectîndu-şi programul de jogging zilnic pentru a reuşi pînă la alegerile din toamnă să revină la silueta din vremea marilor sale succese.