Vizita cancelarului Merkel în Turcia, umbrită de o serie de provocări din partea lui Erdogan

Din cercuri guvernamentale germane se aude că relaţia dintre Angela Merkel şi Recep Tayyip Erdogan nu-i deloc tensionată, ci din contră, că cei doi oameni politici ar fi prieteni, se admiră reciproc şi discută deschis despre orice diferenţe de opinie.
Subiectul cel mai spinos rămâne întrebarea dacă Turcia ar trebui să devină membru al Uniunii Europene. Creştin-democraţii lui Merkel şi "fraţii" lor bavarezi, Uniunea Creştin-Socială (CSU), sunt singurele partide din Germania care se opun categoric unei admiteri a Turciei în spaţiul comunitar. În campania dinaintea alegerilor parlamentare din toamna trecută, creştin-democraţii au subliniat tocmai acest aspect. Cu acea ocazie, Angela Merkel declara:

"Avem ceva de spus şi în problema Turciei: suntem de părere că acest stat ar trebui să obţină un parteneriat privilegiat cu Uniunea Europeană în locul unei integrări depline. Suntem în favoarea unei politici foarte strânse de vecinătate şi parteneriat, dar Uniunea Europeană nu poate să se extindă la infinit."

Potrivit acordului de coaliţie, negocierile de aderare cu Turcia sunt "un proces cu final deschis"

În schimb, acordul de coaliţie pe care Uniunea Creştin-Democrată/Creştin-Socială l-a elaborat alături de partenerii liberali consemnează că: "Negocierile cu Turcia iniţiate în 2005 având drept obiectiv aderarea la UE sunt un proces cu final deschis." Din acest motiv, deputatul liberal de origine turcă, Serkan Tören, susţine că :

"Pentru guvernul nostru contează, în mod indiscutabil, ceea ce scrie în acordul de coaliţie. Ministrul de Externe Guido Westerwelle a călătorit în acest scop în Turcia, iar în timpul vizitei sale, a subliniat că negocierile de aderare vor continua, şi că finalul lor rămâne deschis."

Indiferent cum va arăta acest final, drumul Turciei spre Europa rămâne lung şi anevoios. În aceste condiţii, premierul Erdogan a ales să urmărească mai multe obiective pe termen scurt: În urma deciziei Uniunii Europene, de a le permite cetăţenilor din mai multe ţări ale fostei Iugoslavii să călătorească fără viză în spaţiul comunitar, premierul de la Ankara solicită ca şi concetăţenii săi să beneficieze de acest drept. În replică, Berlinul insistă asupra respectării unor ample măsuri de precauţie, printre care introducerea unor paşapoarte biometrice.

Integrarea turcilor care locuiesc în Germania rămâne o problemă

Apoi, integrarea socială a turcilor care trăiesc în Republica Federală ridică în continuare probleme. Din perspectiva lui Erdogan, asimilarea acestora este "o crimă împotriva umanităţii", după cum a afirmat cu doi ani în urmă la Köln. În cadrul aceleiaşi vizite în Germania, el solicitase şi înfiinţarea unor şcoli şi licee cu limba de predare turcă pe teritoriul Republicii Federale. În ultimele zile, el a reiterat aceste cereri cu ocazia unui interviu acordat presei germane. Angela Merkel a ripostat rapid, tot într-un interviu, subliniind că "...tinerii şi copiii turci ar trebui să frecventeze şcolile germane."

Între timp, Erdogan a respins din nou acuzaţiile că otomanii au comis un genocid împotriva armenilor în timpul primului război mondial într-un interviu acordat revistei "Der Spiegel", o poziţie pe care occidentalii o interpretează drept provocare deschisă.

Rămâne de văzut în următoarele zile care sunt concluziile la care vor ajunge cei doi şefi de guvern.

Autori: Peter Stützle / Alexandra Sora
Redactor: Ioachim Alexandru