1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Vitriol desfigurând raporturile transatlantice

Revolta iscată de supravegherea electronică a unor lideri politici se menţine în Germania la cote extrem de înalte, împovărând grav relaţiile dintre lumea veche şi cea nouă...

Părând încă departe de a-şi fi atins apogeul, indignarea face valuri fără precedent şi în Germania, unde luni se comentau copios, între altele, informaţiile furnizate de ziarul american Wall Street Journal în reacţie la dezvăluirile publicaţiilor germane Der Spiegel şi Bild am Sonntag.

Peste ocean, surse guvernamentale au admis doar parţial ceea ce-i scandalizează poate cel mai intens pe germani, şi-anume că preşedintele Barack Obama ştia de interceptarea mobilului cancelarei şi a altor peste 30 de lideri politici. Dar, altfel decât se vehiculase în presa berlineză, Obama, în Germania, cândva, nu de mult, cel mai iubit dintre preşedinţii americani, ar fi aflat de întreaga chestiune în cursul verii, după o investigaţie internă. Casa Albă ar fi pus capăt, apoi, unora dintre aceste interceptări.

Din detaliile publicate de presa apuseană reiese că procesul sistării complete a supravegherilor ar fi totuşi extrem de laborios. E posibil de pildă ca şefa executivului german să comunice pe mai departe cu şefi de stat ori de guvern aflaţi în colimatorul serviciilor secrete americane.

Clar e că în SUA au loc, în prezent, verificări interne menite să limpezească varii aspecte legate de practicile de supraveghere şi interceptare aplicate partenerilor străini ai Washingtonului, practici dezvăluite de fugitivul Ed Snowden.

Potrivit săptămânalului Der Spiegel, care plasează în continuare acest subiect în topul ştirilor analizate, NSA şi CIA, principalele servicii secrete ale SUA, ar fi spionat telefonul mobil al Angelei Merkel timp de peste 10 ani.

Operaţiunea s-ar fi derulat în special prin intermediul instalaţiilor de la ambasada americană din Berlin de unde s-ar fi supravegheat comunicaţiile guvernamentale. Motiv pentru care s-au demarat mai nou măsuri de modificare şi securizare a practicilor de comunicare ale miniştrilor germani.

Deloc de mirare că scandalul preocupă nu doar guvernul, care va trimite o delegaţie de rang înalt în America, spre a încerca să lămurească problema, ci întreaga clasă politică germană. În Bundestag se pregăteşte de altfel, la cererea formaţiunilor de stânga, edificarea unei Comisii de anchetă. Puternic captivate se arată nu doar presa, ci şi o mare parte a opiniei publice.

Afacerea supravegherilor a subminat mult încrederea bilaterală. Scandalul a săpat la temelia raporturilor transatlantice şi a stârnit supărări atât de intense, încât pare numai bun să alimenteze un antiamericanism care, de la finele primului război mondial încoace, şi-a croit un loc peren în Europa şi continuă să ia amploare.

Mânia a ajuns la dimensiuni cu atât mai apreciabile cu cât mulţi germani consternaţi de acest dosar se simt trădaţi în sentimentele lor cele mai pure. Fuseseră cu trup şi suflet alături de Obama în campaniile lui electorale şi postelectorale şi nu pot înţelege câtuşi de puţin de ce preşedintele american întârzie să-şi asume şi să-şi ceară iertare pentru lezarea suveranităţii germane.

Angela Merkel a înţeles care este starea de spirit a multora dintre compatrioţii ei şi s-a plasat, alături de şefa statului brazilian, în fruntea mişcării de protest care cere Americii să dea socoteală.

Această solicitare e, până la un punct, comprehensibilă, dat fiind arbitrariul supravegherilor electronice la care s-au dedat serviciile secrete americane. Dar prea mulţi uită prea lesne că şi europenii fac acelaşi lucru. Că mai toate statele şi puterile spionează mai peste tot.

Ca atare, stridenţa unora dintre reacţiile din presă la ceea ce, în fond, nu e decât încă un dosar de culegere de informaţii excesivă şi nejustificată, e cum nu se poate mai suspectă. Fiindcă e vitriol desfigurând raporturile americano-europene şi ar putea să dea o nesperată mână de ajutor cui nu trebuie.

Pare, într-adevăr, că doar Rusia lui Putin, China comunistă şi teroriştii al Quaidei au realmente motive să se bucure din plin de noul clivaj apărut între cele două maluri ale Oceanului Atlantic. Fapt e, că satisfacerea revendicărilor unora dintre profesioniştii indignării, care cer pedepsirea exemplară a americanilor, ar da apă la moară tuturor duşmanilor democraţiilor occidentale şi societăţilor deschise. E deci timpul să se treacă la clarificarea rapidă, credibilă şi constructivă a tuturor contencioaselor existente.