Visele ne apropie, ideologiile ne separă

„Noi suntem in visul lor – iar ei in al nostru“: un imparat musulman din indepartatele tinuturi indiene viseaza lumea florentina. Aproape concomitent, in stralucitoarea Florenta a Renasterii, un tanar viseaza dialogurile imparatului oriental, care tinde, la randul lui, spre idealurile umanismului.

Cel care a zugravit aceste imagini impresionante e insusi Salman Rushdie, asaltat de sute de cititori la sedinta de autografe organizata de Polirom in prima zi a Targului de Carte Gaudeamus. Pentru scriitorul englez nascut in India, conceptul identitatilor culturale multiple a devenit un aspect de la sine inteles.

Ca visele ii apropie pe oameni, in timp ce doar ideologiile ii separa cu adevarat, considera si Eugen Ionescu, al carui centenar marcheaza in mod special editia aceasta a Targului de Carte.

Tema identitatilor culturale intervine frecvent in dezbaterile legate de Ionescu, de pilda, cand fiica sa, Marie-France Ionescu, a protestat impotriva prezentarii celebrului parinte al teatrului absurd drept scriitor roman.

Ministrul Culturii, Theodor Paleologu, a declarat, in cadrul unui vizite la Targul de Carte, ca dezbaterile legate de etnicitatea lui Ionescu par a fi, de fapt, din alta epoca, din moment ce dubla identitate culturala reprezinta o forma a normalitatii, in special pentru un intelectual cu o mare deschidere spre lume:

„Atata cat l-am cunoscut eu, am vazut in el un om cu o dubla identitate si un dublu patriotism. Cred ca acesta e modelul catre care trebuie sa tindem.“

Printre admiratorii lui Eugen Ionescu se numara si Claudio Pavese, fiul celebrului scriitor italian Cesare Pavese. Claudio Pavese este curatorul unei impresionante expozitii de carte, consacrate editurii Einaudi din Torino, prezentant, la Targul Gaudeamus si mai apoi la New York, veritabile opere de arta din anii 1933-1983.

„In cinstea lui Eugen Ionescu am adus special primele doua editii ale Cantaretei chele si ale Rinocerilor, aniversam centenarul acestei figuri stralucitoare a culturii internationale. Si tocmai casa Einaudi a fost prima editura din Italia care i-a editat opera – deja in 1958“, a explicat Claudio Pavese.

Pasiunea sa pentru opera lui Eugen Ionescu a inceput foarte devreme:

„Inca din copilarie eram impresionat de Rinocerii lui Ionescu – a fost una din primele piese de teatru pe care le-am vazut, iar Eugen Ionescu a ramas unul dintre autorii pe care ii iubesc cel mai mult.“

Iar ca publicul roman il iubeste, la randul lui, pe Ionescu s-a vazut cel mai bine la Festivalul National de Teatru din acest an. Evenimentul a fost marcat de trei puneri in scena ale „Cantaretei chele“.

Cu ocazia centenarului, Biblioteca Nationala a Romaniei prezinta la Targul Gaudeamus o expozitie de manuscrise, fotografii si carti sub genericul „L'ami lointain: Eugen Ionescu si generatia sa“, in varianta de proiectie powerpoint.

Scriitorul Vlad Zografi e atat de pasionat de legendarul dramaturg incat i-a insotit scrierile in calatoria lor prin limbi si spatii culturale diferite. A tradus opera autorului si coordoneaza colectia Ionescu la editura Humanitas:

„Eugen Ionescu e un caz foarte interesant. E probabil cel mai mare dramaturg de la Shakespeare incoace – pe de-o parte. Pe de alt aparte, el tine de avangarda si de toata bulversarea pe care avangarda a provocat-o in literatura. Si in acelasi timp, paradoxal, si mai putin cunoscut, e un spirit profund clasic. Cred ca acesta e lucrul cel mai interesant care se poate spune despre Ionescu: el revine la teme clasice, chiar la teme banale, dar intr-un mod care surprinde la fiecare pas.“

Iar Eugen Ionescu va reusi, probabil, sa-si surprinda cititorii si dupa urmatorul centenar…

Autor:Alexandra Sora
Redactor: Rodica Binder