Violenţă la Hamburg: liderii germani sunt scandalizaţi

Primarul din Hamburg Olaf Scholz nu cedează la solicitările creştin-democraţilor cancelarei Angela Merkel de a demisiona după ciocnirile dintre poliţie şi manifestanţi din timpul summitului G20 care a avut loc în metropola hanseatică. Mii de poliţişti au folosit tunuri cu apă şi gaze lacrimogene împotriva protestatarilor violenţi, în încercarea de a evita distrugeri ample de proprietate. Unii manifestanţi au aruncat cu sticle incendiare şi au vandalizat automobile şi sedii de firme.

"Nu, nu voi demisiona," a spus social-democratul Scholz, atunci când a fost întrebat de o moderatoare la o televiziune germană, care dorea să ştie dacă primarul de Hamburg va ţine cont de cererile CDU. "Am desfăşurat 20,000 de ofiţeri de poliţie în operaţiunea de menţinere a ordinii la Hamburg. Este tot ceea ce ni s-a pus la dispoziţie în Germania."

Mai devreme, Scholz le-a mulţumit poliţiştilor "eroi" care au suferit răni în eforturile lor de aducere sub control a situaţiei. Primarul a promis compensaţii materiale pentru sediile de firme care au suferit pagube. Potrivit datelor oficiale, 500 de poliţişti au fost răniţi în confruntările cu protestatarii. Nu se ştie însă câţi răniţi au fost în rândul manifestanţilor.

Scholz a respins acuzaţiile demonstranţilor, potrivit cărora poliţia ar fi făcut uz excesiv de forţă, în ceea ce Scholz a numit drept "cea mai mare operaţiune de poliţie de după război". El a solicitat "pedepse lungi cu închisoarea" pentru protestatarii violenţi. Oficialităţile germane, inclusiv numeroşi lideri ai forţelor de ordine, au declarat că doar o mică parte dintre manifestanţi a fost implicată în violenţe.

În stare de şoc

Comentatorii s-au întrebat cum se poate ca o metropolă bogată ca Hamburg să cadă într-un astfel de haos în care "mulţimea preia controlul". Numeroşi jurnalişti, politicieni şi rezidenţi ai metropolei hanseatice s-au întrebat de asemenea dacă poliţia nu ar fi putut folosi alte mijloace pentru a calma protestele. În mare, opinia publică germană a pus sub semnul întrebării şi decizia Angelei Merkel de a alege Hamburgul ca loc de desfăşurare a summitului G20, ştiut fiind că oraşul este mai degrabă sceptic în ceea ce priveşte alianţele multinaţionale neoliberale şi folosirea forţei de către poliţie.

Preşedintele federal Frank-Walter Steinmeier a declarat că "dorinţa unor demonstranţi de a provoca distrugeri împotriva poliţiei şi a proprietăţii private l-a lăsat în stare de şoc."

Partidele de centru-dreapta cer măsuri mai dure împotriva extremiştilor de stânga, suspectaţi că ar fi stat la originea luptelor de stradă de la Hamburg. De exemplu, conservatorul Ansgar Heveling, lider al comitetului de politică internă din Bundestag, a scris într-un articol publicat de un ziar german că ar dori să vadă mai multă implicare a poliţiei în aşa-numitele zone autoadministrate. El s-a referit mai ales la cartierul Rote Flora din Hamburg, un centru de artă alternativă, şi la proiectul rezidenţial Rigaer Strasse din Berlin, vizat de multă vreme de dezvoltatorii imobiliari.

Şi Christian Linder, lider al liberalilor germani (FDP), s-a plâns în cotidianul de mare tiraj Bild de "ura semănată de extremiştii de stânga prin criticile vulgare la adresa capitalismului."

Primarul de Hamburg Scholz şi partidul său SPD - ca şi FDP şi rivalii conservatori CDU/CSU, partenerii social-democraților în marea coaliţie de la Berlin - cred că de vină pentru cea mai mare parte din vandalismul de la Hamburg ar fi fost demonstranţi veniţi din străinătate.

os/(Reuters, AFP, dpa)