1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Viitorul astronauticii

O relatare de Dagmar Roehrlich, tradusă şi adaptată de Elisabeta Sturdza

Oamenii de pe tot globul urmăresc fascinaţi imaginile ce ne parvin de pe Marte. Acest val de entuziasm stimulează din nou proiectele de zboruri cu echipaj, despre care s-a vorbit mai puţin în ultimii ani. Staţia spaţială internaţională a devenit o realitate cotidiană şi nu mai trezeşte sentimentele pe care le-am avut atunci cînd oamenii au ajuns pe lună. Or, astfel de sentimente îi determină pe politicieni să dea fonduri pentru "cucerirea cosmosului". De data aceasta este rîndul lui Bush.

"Programele noastre actuale şi aparatele de cercetat cosmosul ne-au dus departe şi ne-au slujit bine. Dar, în ciuda succeselor, este încă mult de descoperit şi de învăţat. Este timpul ca America să facă paşii următori."

Vorbele preşedintelui Bush îi încîntă pe cei de la Nasa. În sfîrşit, nu se mai fac reduceri de fonduri, nu se mai protestează din cauza sumelor înghiţite de staţia spaţială internaţională. În sfîrşit, există o perspectivă, se întreprinde din nou cîte ceva: un nou shuttle, staţia ISS... "Cel de-al treilea scop este ca, pînă în 2020, să revenim pe lună, pe care să o folosim ca punct de plecare pentru misiuni mai îndepărtate."

Deja la sfîrşitul anilor '80, Bush seniorul anunţase această revenire pe lună; dar a renunţat din cauza costurilor enorme care ar fi fost necesare. Stimulat de succesul misiunilor pe Marte şi de imperativele campaniei electorale, "fiul" preia ideea. El adaugă totuşi: "La ceea ce mă refer eu astăzi este o călătorie, şi nu o competiţie. Şi apelez la toate celelalte naţiuni să ne însoţească în această călătorie, în spiritul cooperării şi prieteniei."

Astronautica rusă, care, după dezmembrarea Uniunii Sovietice, a ajuns încet în pragul ruinei, reacţionează cu încîntare. La urma urmei, ruşii au tehnicieni şi ingineri admirabili, dar n-au bani pentru a-şi realiza planurile stabilite pînă în 2020. Fostul adversar speră să facă afaceri de miliarde.

Europa, dimpotrivă, ezită încă să accepte invitaţia americanilor. Klaus Berge, directorul secţiei Astronautică a Centrului german de aero-şi astronautică DLR precizează: "Eu cred că aprox. la începutul anului 2005, cînd va avea loc la Berlin prima conferinţă la nivel de miniştri a Agenţiei europene de astronautică ESA, atunci vom lua atitudine faţă de propunerea lui Bush, vom hotărî în ce măsura va participa şi Europa." În timp ce în Statele Unite se fac tot mai mult auzite voci care, date fiind costurile pentru o misiune cu echipaj pe lună, cer reducerea sau chiar anularea staţiei ISS, în Europa se află staţia spaţială internaţională pe primul loc.

Klaus Berge menţionează un program al ESA - Aurora - care descrie drumul european către Marte. Programul a fost iniţiat în urmă cu doi ani, dar Germania nu a participat la el, considerînd că priorităţile sunt: consolidarea rachetei Ariane 5 şi a staţiei ISS.

Există deja proiecte ce cer investiţii foarte mari: Modulul-laborator Columbus aşteaptă la sol. Iar apoi, punctul central se află pentru europeni mai curînd în interesul public: cercetarea climei, prevenirea catastrofelor sau sistemele de navigaţie prin satelit. Există două componente diferite - este de părere Berge. Pe de-o parte viziunea americanilor, pe de alta concentrarea europenilor asupra unor proiecte care să ajute oamenii aici, pe pămînt.

Între timp, China făureşte şi ea planuri înalte, ca cele ale Americii. Are şi ea ambiţia să trimită cîndva echipaje pe lună şi apoi pe Marte. În următorii doi ani, ea va trimite în cosmos doi "taiconauţi" - acesta este numele chinez al astronauţilor.