Victorii şi eşecuri dinainte anunţate

Că Vladimir Putin va fi învingătorul alegerilor prezidenţiale de la 4 martie se ştie înainte ca acestea să fi avut loc. La fel de certe sunt însă şi consecinţele revenirii ex-premierului, pentru a treia oară, la conducerea Kremlinului: blocarea stringentelor reforme economice, boicotarea democratizării Rusiei, reprimarea libertăţii de opinie şi expresie, stoparea reformei învăţămîntului, crede WESTFALEN-BLATT şi continuă:Clica din jurul lui Putin este formată din agenţi ai serviciilor secrete, oligarhi, politicieni corupţi care spoliază şi asupresc ţara. Sistemul Putin transformă justiţia în aprod al Kremlinului, slăbeşte parlamentul, încătuşează libertatea de exprimare a opoziţiei. Sărmană Rusie! exclamă în final cotidianul citat.

Mai clementă şi mai nuanţată este atitudinea cotidianului OSTSEE ZEITUNG faţă de fostul-viitor preşedinte al Rusiei: Putin este un promotor al stabilităţii chiar dacă aceasta este una de plumb. Ruşii mai sunt încă traumatizaţi de era Elţîn – o perioadă de haos, în care salariile şi veniturile la buget au implodat, sărăcia a crescut, rubla s-a prăbuşit, Rusia era ameninţată de destrămarea teritorială, etosul naţional era umilit. Abia Putin a reconsolidat Rusia şi odată cu avîntul economic s-a creat şi o nouă pătură de mijloc care-şi cere cu vehemenţă dreptul de codecizie şi partea ei din avuţia naţională. Iar aceste duhuri stîrnite de chiar reformele lui Putin îl vor urmări pe acesta şi în noul său mandat. Dacă vrea să le integreze în sistem, Putin va trebui să reformeze radical sistemul însuşi.

Iar dacă nu o va face, va fi supus presiunii străzii, deduce ziarul bulgar SEGA. Dar pînă la reformarea sistemului, deja imediat după alegeri, Putin va fi confruntat cu valul de demonstraţii ale opoziţiei, prooroceşte de la faţa locului cotidianul KOMMERSANT, fără a-şi ascunde însă o nedumerire: cum va acţiona Putin, va fi el oare dispus la dialog sau va adopta un curs politic dur? Din perspectiva istoriei, Vladimir Putin aparţine trecutului, opinează OUEST FRANCE, trecînd în revistă şi toate tertipurile la care liderul rus a recurs spre a-şi perpetua puterea.

Cu un perpetuum mobile poate fi comparată criza euro, fiecare nou pachet de salvare părînd a declanşa rotirea şi mai rapidă a fatalei spirale a datoriilor, crede DIE PRESSE şi explică mecanismul: Dacă statele nu fac altceva decît să strîngă mereu mai mult cureaua spre a finanţa băncile care obţin noi dividende de pe urma bugetelor neasanate, atunci absurda spirală nu face decît să asigure continuitatea dezastrului şi nu curmarea acestuia.

Este aşadar îndoielnic că summitul UE schimbă situaţia. Dar măcar o veste bună tot vine de la Bruxelles. Asupra ei se opreşte FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG care relatează că România a renunţat la reticenţele ei faţă de acordarea statutului de candidat la aderare Serbiei. Articolul reaminteşte însă că tot la Bruxelles a fost considerată drept plauzibilă ipoteza că România ar fi recurs la blocarea Serbiei pentru a putea sparge blocada împotriva propriei aderări la spaţiul Schengen. Or, olandezii, fiind ei principalii responsabili ai respingerii României şi Bulgariei, au declarat că nu-şi modifică poziţia. Cele două state au făcut, ce-i drept, progrese - dar nu suficiente, spre a deveni membre ale spaţiului Schengen,a menţionat premierul olandez Rutte, se poate citi în relatarea din cotidianul german citat.

Din Italia, CORRIERE DELLA SERA semnalează că absorbită de propriile probleme şi îngrijorată de propria ei criză, Europa a devenit oarbă şi surdă la restul crizelor cu care se confruntă omenirea. De pildă la cea din Siria, asupra căreia se opreşte şi azi, între altele, ziarul LE MONDE, or la situaţia din Afganistan, unde trupele străine ar fi trebuit să cucerească inimile oamenilor înainte de a ocupa teritoriul ţării, crede PARIS NORMANDIE.

Că inimile oamenilor sunt cel mai greu de cucerit o dovedeşte însă şi un recent studiu privind procesul integrării tinerilor musulmani în Germania. Rezultatele investigaţiei atestă că un sfert din cei intervievaţi resping integrarea. Cum era de aşteptat, controversele nu au întîrziat să izbucnească. DIE WELT relevă că Thilo Sarrazin îşi vede confirmate ideile din controversata sa carte „Germania se autodesfiinţează”, în timp ce reprezentanţii opoziţiei avertizează asupra unor false interpretări ale datelor culese.

Ceea ce nu-l împiedică pe autorul comentariului publicat în FRANKFURTER RUNDSCHAU să le aprecieze drept îngrijorătoare, cu atît mai mult cu cît un cetăţean care străbate cu ochii larg deschişi marile oraşe, înregistrează el însuşi ceea ce studiul atestă şi anume, semnele unei dezintegrări grave. Ale cărei cauze sunt mai degrabă sociale decît religioase, este de părere MANNHEIMER MORGEN şi solicită statului să depună eforturi serioase spre a restabili coeziunea socială.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Robert Schwartz