1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Victoria sau înfrângerea Colectivului?

Încotro o va apuca România în aceste timpuri grele? În ce măsură preşedintele Iohannis şi oamenii săi au înţeles mesajul revoluţiei Colectiv, şi se vor pricepe, concomitent, să-l transpună?

Premierul desemnat, Dacian Cioloş

Premierul desemnat, Dacian Cioloş

Mutarea nu s-a dat în plic, cum încearcă să acrediteze conspiraţioniştii. Viitorul ţării se decide în aceste ore şi zile. Cum va arăta guvernul Cioloş? Va şti să se folosească premierul de oportunitatea existentă, spre a evacua din fruntea ţării politicianismul expirat şi pe politicienii respinşi, ca rebut, de zecile de mii de oameni ieşiţi în stradă după tragedia de acum două săptămâni?

Atacată furibund de extremişti, de perdanţii PSD-işti şi aliaţii lor, conspiraţioniştii securisto-legionari din pepinierea ideologilor KGB-işti, antidemocratici şi antiamericani ai Kremlinului, desemnarea fostului comisar european în fruntea guvernului român s-a dovedit, fără îndoială, un demers de bun augur. Deloc de mirare că a şi fost salutat, ca atare, de experţi şi jurnalişti independenţi.

Mai mult. Se aude vestea, realmente îmbucurătoare, potrivit căreia la ministerul cheie, al justiţiei, ar urma să fie numită Laura Stefan. E notoriu că nimeni, în afară poate de Monica Macovei, nu e mai bine calificată decât Laura Stefan să facă faţă misiunii încredinţate preşedintelui de protestatarii care au debarcat guvernul Ponta.

În covârşitoarea lor majoritate românii, şi nu doar participanţii la revoluţie, doresc incontestabil curăţirea ţării de corupţia clasei politice. Or, ministrul justiţiei îl numeşte, împreună cu preşedintele, pe şeful DNA, după expirarea mandatului Laurei Codruţa Kövesi. Nu e câtuşi de puţin insignifiant, aşadar, cine păstoreşte chintesenţa şi cheia de boltă a reformei, care, alături de o lege de confiscare a averilor strânse de marii corupţi, ar putea încununa efortul construcţiei unui veritabil stat de drept al românilor.

Preluarea portofoliului justiţiei de către Laura Stefan ar fi o notabilă, o memorabilă izbândă a celor care au ieşit în stradă pentru ca moartea tinerilor din Colectiv să nu fi fost degeaba. Dacă Laura Ştefan îl va accepta. Ceea ce ar putea să depindă de maniera în care-şi evaluează şansele de a-şi îndeplini misiunea, deci de susţinerea din Parlament şi viitorul Guvern. Ceea ce va depinde, între altele, de celelalte numiri.

Încât importantă ar putea fi şi desemnarea Ancăi Paliu Dragu, expertă a Comisiei Europene, care a lucrat la FMI, dar şi la BNR, în funcţia de ministru al Finanţelor, după cum au declarat pentru HotNews.ro surse politice.

Petre M. Iancu

Petre M. Iancu

Dar nici cu o floare, nici cu două, trei nu se face primăvară. Plasarea lui Dacian Cioloş în fruntea noului cabinet şi desemnarea Laurei Ştefan la justiţie nu sunt şi nu pot fi de ajuns. Iar meritocraţia nu se împacă, în genere, cu practica numirilor politice.

Or, din listele vehiculate în presă, reiese că, întru obţinerea susţinerii politice a PSD, premierul desemnat ar intenţiona să-i menţină în cabinet pe unii membri ai celui mai penal guvern din istoria României. Printre ex-miniştri care ar urma păstraţi se vehiculează numele unor inşi precum Sorin Câmpeanu şi Bogdan Aurescu.

Primul ar fi girat mârşăviile de plagiatori ale mai marilor cabinetului Ponta-Oprea. Ministerul lui Câmpeanu a iniţiat o Ordonanţă de Urgenţă care, odată adoptată, i-ar fi amnistiat pe plagiatori, oferindu-le falşilor „doftori” dreptul de a renunţa pe şest la titlu. Comisia din subordinea lui l-a absolvit, în mod ticălos, de plagiatr şi pe ex-ministruld e interne Oprea. Un astfel de ins n-are ce căuta într-un cabinet curat.

Nici colegul său de la externe, Aurescu, omul care acum un an sugera fără jenă, în faţa cozilor interminabile de la Chişinău, că ar fi chipurile totul în regulă, că n-ar fi probleme cu scrutinul basarabenilor pentru preşedinţia României, la care candida prietenul său, Ponta, n-ar trebui păstrat în funcţie. Nici voinţa de primenire a clasei politice a celor ieşiţi în stradă, nici bilanţul său foarte anemic în fruntea diplomaţiei române nu cred că ar justifica o astfel de continuitate.

În fine, intelectualii României ar trebui să susţină in corpore nu doar revendicarea demiterii lui Victor Cirobea din funcţia de avocat al poporului, ci şi apelul lansat de Mircea Cărtărescu şi Radu Vancu pentru resurecţia Institutului Cultural Roman.

S-a spus, că, alături de DNA, a fost instituţia care a funcţionat optim şi cum maxim folos pentru români înaintea venirii la putere a USL. Realitatea e că au mai existat şi alte instituţii care au funcţionat perfect, pe model veritabil meritocratic. De pildă Arhivele Naţionale, sub conducerea lui Dorin Dobrincu. Ori IICCMER, sub oblăduirea lui Vladimir Tismăneanu. Toate aceste instituţii extrem de importante pentru memoria românilor au fost distruse după înscăunarea lui Ponta, în fatidica vara a anului 2012.

ICR-ul condus de H.R. Patapievici s-a prăbuşit nu doar sub loviturile premierului pucist. A fost răpus de Ponta cot la cot cu primul său şef al diplomaţiei, filoputinistul Andrei Marga, prefăcut, după plecarea sa de la ministerul de externe, în protocronist şef al caloriferului naţional. În conformitate cu incompetenţa lui notorie, Ponta l-a pus, sinecurist, la cârma imaginii externe a culturii româneşti. Pe care jalnicul ex-rector cu state îndelungi de informator al securităţii a devastat-o fără zăbavă.

În aceste zile, în care comemorăm 30 de ani de la asasinarea sălbatică, încă nepedepsită cu adevărat, în beciurile Securităţii ceauşiste, a poetului, inginerului şi disidentului Babu Ursu le-ar şedea bine mai marilor României să procedeze la un reset democratic autentic. Şi radical. Unul care să nu ocolească executivul de la Bucureşti.