Victoria democraţiei

Dorit deopotrivă de ucraineni şi de occident, Victor Juşcenko a reuşit în sfîrşit să devină succesorul lui Leonid Kucima la preşedinţia Ucrainei.Triumful său este cu atît mai strălucitor cu cît el este democratic legitimat.Si totuşi edificarea democraţiei şi a statului de drept în Ucraina va cere mai mult timp şi eforturi mai intense decît fuseseră necesare pentru a putea fi reluat scrutinul.

Semnificativ este faptul că lupta s-a purtat în ultimele săptămîni nu în jurul unor persoane sau a unor programe politice ci între un stat autoritarist dispus cu orice preţ să-şi impună propriul candidat şi între o opinie publică , un electorat emancipat, tot mai puternic şi mai dornic să pună capăt prin alegerea lui Victor Juşcenko unei epoci revolute.Practic, democraţia a triumfat la urne în Ucraina, la 26 decembrie.

Eforturile herculeene pe care de acum înainte Juşcenko şi noua sa echipă vor trebui să le depună slujesc la

instituirea democraţiei în structurile economice şi de stat.

Cei care l- au votat pe Juşcenko îşi doresc mai multă democraţie şi perspective de viaţă mai favorabile .Noua echipă de la conducerea Ucrainei este practic obligată să ridice neîntîrziat nivelul de trai al locuitorilor ţării. O datorie nu tocmai uşoară date fiind complicatele relaţii între grupurile de interese la nivel politic şi economic.Desfacerea acestor "noduri " create între interesele economice, politică , întreprinzători şi mass media , prin care toate aceste ramuri vor să-şi asigure un profit cît mai substanţial - nu promite să fie deloc uşoară fiindcă nimeni nu este dispus să cedeze din puterea acumulată.

Un alt nod gordian este cel al corupţiei şi nepotismului. Reţelele acestui flagel l-au făcut pe Juşcenko să-şi piardă mandatul de premier în 2001 .El va trebui acum să impună practicarea unei politici economice eficiente, va trebui elaborat un sistem de impozite care să facă posibilă crearea unei reţele de asigurări medicale şi sociale solide şi flexibile şi a unei infrastructuri apte de funcţionare.Politica externă rămîne un alt capitol cheie al misiunii noului guvern . Dată fiind poziţia geo-strategică a Ucrainei, această politică trebuie să fie una multivectorială.

Evident, Victor Juşcenko, care nu este un novice in politică, ştie prea bine ce-l aşteaptă.Talentul său de a concilia interesele diverselor grupuri şi grupări - îi face pe unii dintre susţinători lui mai critici să se teamă că viitorul nou preşedinte nu ar dispune de suficientă autoritate şi forţă de conducere.Pe de altă parte în peisajul politic atît de fărîmiţat al ţării, aptitudinea de a coagula subtil interesele atît de diverse este mai eficientă decît un stil tranşant şi categoric de a soluţiona problemele.Cît despre Europa, înafară de calde cuvinte de încurajare ea nu i-a prea oferit Ucrainei mare lucru pînă acum .Şi ar fi bine să o facă cît de curînd . Schimbările politice - prin caracterul lor scadent şi imperativ - au nevoie de un sprijin activ pentru a se impune şi dăinui.O Ucraină stabilă politic, paşnică şi democratică nu poate decît să corespundă intereselor Europei.De aceea Berlinul şi Bruxelles-ul ar face şi ele bine să întrevadă şansele pe care le deschid rezultatele scrutinului de duminică.