1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Victor Ponta face ţăndări imaginea României

Într-o lună şi jumătate, de cînd au preluat puterea, USL şi în special premierul Victor Ponta au reuşit să facă ţăndări imaginea României.

default

Victor Ponta

Miercuri, 27 iunie, Curtea Constituţională a României a decis, în urma sesizării Preşedinţiei, că preşedintele României reprezintă ţara, ca şef al statului, la Consiliul European: "Preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului. Această atribuţie poate fi delegată de către preşedinte, în mod expres, primului ministru", spune decizia Curţii Constituţionale.

Imediat după aflarea deciziei, premierul Victor Ponta a declarat: "Mîine voi merge la Bruxelles, am o decizie a Parlamentului, şi nu a cinci judecători numiţi politic." El a mai adăugat că preşedintele Băsescu "sabotează Guvernul şi Parlamentul", că blocajul este total iar acest blocaj nu poate fi rezolvat decît de "poporul român". "Românii pot să decidă dacă vor să rămână cu Traian Băsescu şi cei cinci judecători ai domniei sale sau vor să meargă pe alt drum", a mai spus Ponta, referindu-se în clar la intenţia declarată de atîtea ori de către liderii USL de suspendare şi demitere prin referendum a preşedintelui.

Aşadar premierul Victor Ponta sfidează, şi o face prin declaraţii publice agresive, o decizie a Curţii Constituţionale, pe de o parte. Pe de altă parte aruncă o anatemă gravă asupra instanţei care apără legea fundamentală, anume aceea că CCR este politizată, mai exact că este subordonată preşedintelui. Nu aceleaşi aprecieri au avut Victor Ponta şi alţi lideri USL atunci cînd Curtea Constituţională a dat decizii de neconstituţionalitate asupra unor legi promovate de fosta putere politică.

Acesta este cazul cel mai recent prin care Victor Ponta face ţăndări imaginea României. Dar să facem o scurtă trecere în revistă a cazurilor de la începutul actualei guvernări care au indignat opinia publică internă şi internaţională.

Avem cazul de plagiat al ministrului Educaţiei Ioan Mang, retras ulterior din guvern. Ministrul a plecat, iar cazul său de plagiat a fost îngropat.

Numirea lui Constantin Grăjdan la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcţii doar pentru a vicia probele din procesul lui Adrian Năstase (Trofeul Calităţii), în care fostul premier a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare este un alt caz. Ulterior Grăjdan a fost demis şi este acum cercetat pentru favorizarea infractorului.

A urmat decapitarea conducerii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir fiind înlocuiţi cu Dinu Zamfirescu şi Andrei Muraru, oameni apropiaţi noii puteri.

Dar cel mai flagrant caz de intruziune a politicului în funcţionarea unor instituţii de prestigiu este ordonanţa de urgenţă prin care Institutul Cultural Român a fost trecut de sub autoritatea simbolică a preşedintelui în subordinea Senatului. Împotriva acestei încercări a puterii de politizare a ICR au reacţionat numeroase personalităţi culturale din ţară şi din afara ei, presa din România şi publicaţii străine au publicat numeroase articole, aproape fără excepţie incriminînd ordonanţa respectivă.

Alt caz este cel al ministrului Culturii, Mircea Diaconu, care a fost nevoit să demisioneze în urma unei hotărîri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind incompatibilitatea acestuia cu funcţia deţinută.

În fine, scandalul de plagiat în care este implicat premierul Ponta a făcut înconjurul lumii. Indiferent ce verdict va da comisia care îi analizează teza de doctorat incriminată, faptul că zeci de pagini sînt preluate de la alţi autori, fără a indica în mod neechivoc sursa, rămîne. Oricum am întoarce-o, avem de-a face cu un furt intelectual.

În multe cazuri din cele la care m-am referit mai sus, avem de-a face cu un furt de putere politică. Şi mă tem că acesta e doar începutul, un început mai mult decît promiţător pentru Victor Ponta.