1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Victor Ponta şi Klaus Iohannis, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale

În ciuda absenteismului ridicat şi a indiferenţei pe care o sugerează, alegerile din acest an continuă să-i ţină pe români cu sufletul la gură. Rezultatele par mai strânse decât indicau sondajele de opinie.

Previziunile exit-poll-urilor nu diferă mult de la o casă de sondare la alta, dar, la nivelul acesta, câteva procente pot schimba situaţia.

CSOP/Realitatea TV: Victor Ponta 38,2%, Klaus Iohannis 32,1%, Elena Udrea 6,0%, Monica Macovei 6,0%, Călin Popescu Tăriceanu 6,0%, Kelemen Hunor 4,3%, C.V. Tudor 2,3%, Dan Diaconescu 1,9%.

CSCI/Romania TV: Victor Ponta 40%, Klaus Iohannis 31%, Călin Popescu Tăriceanu 6.0%, Monica Macovei 5%, Elena Udrea 5%, Kelemen Hunor 4%, Dan Diaconescu 4%.

IRES/Digi24: Victor Ponta 41,5%, Klaus Iohannis 31,2%, Călin Popescu Tăriceanu 5,3%, Elena Udrea 5,1%, Monica Macovei 4,5%, Kelemen Hunor 3,5%, C.V. Tudor 2,9%, Teodor Meleşcanu 1%.

Sociopol/Antena 3: Victor Ponta 40%, Klaus Iohannis 31%, Călin Popescu Tăriceanu 6%, Elena Udrea 5 %, Kelemen Hunor 4%, Monica Macovei 4%, Dan Diaconescu 4%, C. V. Tudor 3%, Teodor Meleşcanu 1%.

Prima observaţie este că Victor Ponta este posibil să scadă sub 40% şi Klaus Iohannis să obţină peste 30%. De fapt dacă scorul lui Victor Ponta variază foarte mult de la o casă de sondare la alta, scorul lui Klaus Iohannis este mult mai constant, ceea ce sugerează că este mai cert. Este foarte importantă şi diferenţa dintre cei doi, căci este exact diferenţa pe care Klaus Iohannis o are de recuperat în turul al doilea şi pe care ar putea-o obţine de la ceilalţi candidaţi ai dreptei. Rămâne de văzut ce conduită vor adopta Monica Macovei, Elena Udrea şi Călin Popescu Tăriceanu între cele două tururi de scrutin, deşi niciun candidat nu poate fi sigur că alegătorii îi urmează întocmai recomandările. Despre votanţii lui Călin Popescu Tăriceanu se crede, îndeobşte, că vor vota cu Victor Ponta, dar acest lucru nu poate fi cunoscut bine dinainte. Contează iarăşi cum vor vota maghiarii, căci aşa cum stau lucrurile cele aproximativ 4% pot fi decisive.

Primul tur s-a caracterizat şi printr-un absenteism mai mare decât ne-am fi aşteptat. Până la ora 19 votaseră 48,89% din alegători, mai puţin decât în 2009. Este cel mai scăzut scor obţinut în alegerile prezidenţiale. În mod iarăşi surprinzător, în diaspora s-au prezentat la vor mult mai multe persoane decât crezuseră autorităţile, ceea ce arată că nu mai poate fi amânată adoptarea votului prin corespondenţă. Multiplicarea secţiilor de votare acolo unde se fac de obicei cozi nu este deloc o soluţie, căci ar rămâne pe mai departe multe regiuni neacoperite. S-au văzut cozi imense la Berlin, München, Stuttgart, Paris sau Londra, ceea ce este de neacceptat după atâtea şi atâtea scandaluri pe acelaşi subiect care au avut loc în anii anteriori. Au trecut exact cinci ani de la prima propunere legislativă pentru votul prin corespondenţă şi nu s-a făcut încă nimic.

Cât priveşte însă rezultatele în toate detaliile lor să rămânem prudenţi, căci în toţi anii din urmă numărătoarea oficială a dezminţit exit-poll-urile. Contează de data aceasta nu locurile unu şi doi, care sunt ferm statornicite, ci locurile trei, patru şi cinci.

Vă mai recomandăm