1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Victimele fostei legislații anti-gay vor fi reabilitate

Vineri, parlamentul german începe dezbaterea pe marginea unei legi prin care urmează să fie reabiltate persoanele homosexuale, persecutate și condamnate în Germania de Vest conform paragrafului 175, abrogat în 1994.

Un bărbat care atinge coapsa altui bărbat - în Germania este greu de imaginat că acest gest ar putea fi considerat o crimă gravă. Dar nu cu mult timp în urmă a fost. Azi în vârstă de 74 de ani, Heinz Schmitz își amintește cum a fost condamnat la șase luni de închisoare pentru un astfel de comportament.

"Astăzi, pare de neconceput ca cineva să fie pedepsit pentru lucrurile pe care le-am făcut", spune Schmitz. "Prima propoziție din actul de acuzare suna cam așa: În ziua cu pricina, Heinz Schmitz stătea într-un cinematograf, când un bărbat care ședea lîngă el i-a mângâiat coapsele, gest pe care el l-a repetat "

Incidentul a avut loc în 1961. Atunci, la doar 19 ani, Schmitz a fost acuzat de încălcarea paragrafului 175 al legislației draconice anti-homosexuale din Germania de Vest. Deși sentința a fost cu suspendare și a petrecut doar câteva săptămâni în închisoare, Schmitz a trăit cu teama că sexualitatea lui i-ar putea afecta întreaga viață.

Berlin - Heinz Schmitz, o victimă a paragrafului 175 (DW/J. Chase)

Heinz Schmitz, o victimă a paragrafului 175

"N-aveam nicio idee ce s-ar putea întâmpla cu mine, dacă m-ar trimite la închisoare - tremuram de frică", își amintește Schmitz despre ziua în care a fost judecat. "În toți acești ani mi-a fost frică să nu se afle ceva. Teama asta mi-a afectat viața, sufletul, totul. Nu mi-a mers bine, pentru că nu mi-a fost permis să experimentez în acei ani de viață când îți dezvolți personalitatea".

Schmitz este unul dintre cei 50.000 de bărbați condamnați în conformitate cu paragraful 175 din Republica Federală. Aproximativ 5.000 dintre aceștia sunt încă în viață și ar putea solicita despăgubiri dacă cele două camere ale parlamentului german aprobă legislația de reabilitare introdusă de Ministerul Justiției din Germania. Majoritatea sunt victime ale unei perioade foarte represive în istoria Germaniei de Vest, din punct de vedere moral și social.

O reminiscență din cel de-al Treilea Reich

Paragraful 175, în forma lui cea mai severă, a fost scris în Germania nazistă, unde homosexualii au fost persecutați și uciși, iar Republica Federală l-a păstrat neschimbat după război. Regimul comunist din Germania de Est a fost mai permisiv și tolerant față de homosexuali.

Schmitz a avut ghinionul că a atras atenția autorităților în timpul singurei perioade (1957-1961) când Germania era guvernată exclusiv de conservatorii din CDU-CSU. Cele două partide conservatoare din Germania de Vest, ambele având cuvântul "creștin" în numele lor, au dorit să impună paragraful 175 cât mai strict posibil. Mulți dintre judecătorii Republicii Federale și-au început cariera în cel de-al Treilea Reich.

"În Republica Federală timpurie, o democrație bazată pe respectul pentru drepturile civile, același număr de bărbați homosexuali au fost judecați și găsiți vinovați ca sub dictatura nazistă", spune Michael Schwartz de la Institutul de Istorie Contemporană din München.

Codul penal al Germaniei a fost reformat în 1969, însă paragraful 175 nu a fost complet abrogat până în 1994, la patru ani după reunificarea Germaniei.

Documente istorice: actul de acuzare cf. §175 (DW/J. Chase)

Documente istorice: actul de acuzare cf. §175

Sfârșitul carierei și al vieții sociale

Sentința lui Schmitz a fost suspendată timp de doi ani, iar el s-a căsătorit, a avut copii și a făcut o carieră de vânzător industrial pentru o companie de textile, ascunzând în același timp orientarea sa sexuală. Cineva a încercat odată să-l denunțe anonim, își amintește, dar, din fericire, șeful său era în vacanță la acea dată, așa că nu a suferit dezavantaje profesionale de pe urma condamnării ca homosexual.

Cei mai mulți dintre ei nu au fost atât de norocoși.

"În principiu, un asemenea verdict însemna că totul s-a terminat din punct de vedere profesional și social", spune Jörg Litwinschuh, președintele executiv al Fundației Magnus Hirschfeld. "Ajungea ca poliția să se prezinte la locul de muncă și să ridice pe cineva pentru cercetări, ca persoana respectivă să-și piardă slujba, indiferent dacă a fost vreodată pusă sub acuzare. Oamenilor le-a fost refuzat dreptul de a promova și au fost concediați din universități, poliție și serviciul public. Majoritatea bărbaților cu astfel de experiențe trăiesc azi în sărăcie ".

"Sunt bucuros să aud că (domnul Schmitz) a fost atât de norocos cu angajatorul său", spune Schwartz. "Tocmai am examinat un caz comparabil cu un tânăr care a fost pregătit să lucreze în serviciul public din Baden-Württemberg și a fost denunțat la biroul primarului din Stuttgart. Tânărul a fost concediat imediat din programul de instruire. S-a întâmplat cam în același timp (ca povestea lui Schmitz)."

Numărul efectiv al celor afectați de paragraful 175, adaugă Schwartz, a fost mult mai mare decât 50.000, din moment ce simpla suspiciune a homosexualității putea avea consecințe devastatoare. Poliția rareori a încercat să ascundă faptul că investighează pe cineva. Unii dintre acești oameni - din păcate nu există statistici - s-au sinucis.

"Această persecuție din partea unui stat democratic, care trebuia să respecte drepturile civile, nu era lipsită de victime reale", spune Schwartz.

Imagine realizată de poliția din Hamburg, 1952 (Staatsarchiv Hamburg)

Imagine realizată de poliția ”de moravuri” din Hamburg, 1952

Recompensă simbolică

Legea aflată în dezbatere în Bundestag prevede pentru toți cei condamnați în baza paragrafului 175 o recompensă de 3.000 de euro plus 1.500 de euro pentru fiecare an petrecut, parțial sau integral, în închisoare.

În comparație cu daunele produse, sumele acestea sunt doar "simbolice", recunoaște Litwinschuh. Dar el spune că este mulțumit de legea propusă, care restabilește demnitatea victimelor discriminării și recunoaște suferința lor.

Schmitz - care folosește un pseudonim după ce membrii familiei sale au primit amenințări când și-a povestit în public episodul din tinerețe - e și el de acord cu această lege.

"Voi simți satisfacția că am putut ajuta la realizarea acestui lucru", spune pensionarul. "Mă simt foarte mulțumit că, în calitate de persoană neînsemnată, am reușit să fac ceva. Bucurie, mândrie, mulțumire - numiți-o cum vă place".

În dimineața zilei de vineri, Schmitz și alți patru bărbați condamnați conform paragrafului 175 îl vor însoți pe ministrul german de justiție Heiko Maas la Memorialul de la Berlin pentru homosexualii persecutați în timpul nazismului. Ei se vor îndrepta apoi către Bundestag, pentru a vedea cum va fi dezbătut proiectul legislativ care le-ar oferi o reabilitare legală completă.

Autor: Jefferson Chase / rcs