1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Viaţa grea a teroriştilor

Că Moscova nu e încântată nici de amplasarea în România şi Bulgaria a scutului american-antirachetă se ştie. Süddeutsche Zeitung semnalează iritarea ruşilor.

default

Concomitent, ziarul de stânga din München se întreabă cu îngrijorare dacă nu cumva se va reedita şi în Europa occidentală conflictul iscat de planurile anterioare, ale precedentei administraţii americane Bush, de instalare a scutului în Cehia şi Polonia, planuri respinse vehement, la timpul lor, de Moscova.

Ziarul reia în context informaţiile furnizate de ministerul român de externe, potrivit cărora diverse elemente ale sistemului vor fi instalate, într-o primă fază, până în anul 2011, pe nave din sud-estul Europei, dar navigând altundeva decât în Marea Neagră, spre a nu fi prea aproape de ruşi.

Într-o a doua fază ar urma construcţia instalaţiilor terestre, „cu un sistem radar edificat, de pildă în Bulgaria şi amplasarea în România a rachetelor de interceptare de tip Standard Missile SM-3 Block 1 B”. În fine, în a treia fază ar urma extinderea sistemului în toate statele membre ale NATO.

Ziarul semnalează că în Bulgaria nu s-a adoptat încă o decizie, iar unul din reprezentanţii opoziţiei, fostul ministru de externe socialist Ivailo Kalfin, ar fi avertizat guvernul "să nu pună în pericol relaţiile economice dintre Sofia şi Moscova".

Cotidianul bavarez consemnează şi luările de poziţie ostile ale ministrului de externe al Moscovei, Lavrov şi ale generalului rus Nikolai Makarov. Potrivit celui din urmă proiectul scutului ar "slăbi potenţialul militar rusesc" şi ar "submina planurile strategice ale Rusiei".

În concluzie, cotidianul nu uită să noteze că, potrivit concordantelor declaraţii ale SUA şi României, "scutul nu se îndreaptă împotriva Rusiei".

Şi criza financiară a Greciei continuă să fie pe afiş. La fel şi speculaţiile privind naţionalitatea celui ce va prelua cârma Băncii Centrale Europene de la francezul Jean-Claude Trichet.

Comentarii ample se consacră însă, în special, unor succese de anvergură ale luptei antiteroriste. E vorba de arestarea în Pakistan, prin cooperare americano-pakistaneză, a numărului doi al talibanilor precum şi de lichidarea, de către un comando, a furnizorului de arme iraniene aflat în serviciul organizaţiei extremiste islamice palestiniene, Hamas.

Reţinerea lui Baradar, adjunctul mullahului Omar, şeful talibanilor, e "cea mai importantă captură din ultimii trei ani", estimează cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Fiindcă mullahul reţinut ar putea "dezvălui ce legături mai există între talibani şi teroriştii islamişti ai lui Bin Laden, pe de o parte, şi serviciul secret pakistanez, pe de alta".

Totodată, arestarea mullahului Baradar ar putea semnaliza o voltă în atitudinea pakistaneză, în speţă hotărârea adoptată de oficialităţile de la Islamabad de a trece la combaterea autentică şi fermă a răului reprezentat de islamismul militant, mai speră cotidianul din Frankfurt.

Süddeutsche Zeitung nu-şi ascunde însă scepticismul. Cotidianul din München crede că autorităţile din Pakistan se şi pregătesc pentru ziua în care occidentalii îşi vor fi retras trupele din Afganistan, şi Islamabadul va amorsa un dialog cu talibanii reveniţi la putere la Kabul.

Acelaşi ziar german publică detalii în legătură cu uciderea în Dubai a unui lider militar al Hamas. Potrivit ziarului german, la „misterioasa” lichidare, într-un hotel de lux din micul emirat arab, a furnizorului de arme (iraniene) al grupării islamiste palestiniene din fâşia Gaza ar fi participat un comando israelian format din 11 persoane dotate cu paşapoarte europene.

Süddeutsche nu exclude însă posibilitatea ca atentatul să se fi produs cu sprijinul altor grupări şi state ostile Hamas şi/ori Iranului, precum de pildă organizaţia palestiniană Fatah.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz