1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Viaţă grea în închisorile din Germania

Viaţa în închisorile din Germania a constituit subiectul multor filme. Dar reflectă aceste producţii cinematografice realitatea? „Nu”, susţin iniţiatorii proiectului „Podknast" (din: Podcast şi Knast, germ: penitenciar).

default

În proiectul, iniţiat de Autoritatea regională de reglementare în mass-media a landului Renania de Nord-Westfalia (LfM), au fost antrenate patru închisori. Înregistrările video şi audio, realizate în penitenciarele din Herford, Iserlohn, Siegburg şi Düsseldorf, sunt postate şi pot fi descărcate de pe pagina www.podknast.de. Din ce în ce mai multe secţii de poliţie şi şcoli vor să folosească aceste fişiere în campaniile de prevenire a delincvenţei juvenile.

Marcel are 21 de ani şi este singurul din echipă căruia i se permite să filmeze scena de început pentru noul podcast al închisorii din Siegburg. În pantaloni albaştri şi cu papuci de baie în picioare, tânărul dârdâie de frig în faţa camerei de luat vederi, amplasată la intrarea în penitenciar. În acest loc şi-a lăsat el, cu un an şi jumătate în urmă, libertatea.

Marcel are voie să iasă la poarta închisorii pentru că a avut un comportament bun în timpul detenţiei şi pentru că mai e puţin şi va fi eliberat. Tânărul este însoţit de doi studenţi la jurnalism. Ceva mai târziu, cei cinci colegi cu care filmează pentru podcast îl întreabă cum s-a simţit „afară”. Marcel se bucură că mai are puţin şi va părăsi închisoarea cu adevărat. „Vreau ca cei care privesc filmul sau tinerii să ştie că nu-i deloc plăcut aici."

Tânărul a fost arestat pentru intrare prin efracţie şi furt. Firma pe care o avea intrase în faliment, el rămăsese şomer şi avea nevoie de bani. Ar fi fost altfel dacă urmărea un asemenea podcast înainte de a comite infracţiuni? „Greu de spus, dar cred că da. Pentru că e de ajuns să arunci o singură privir e într-o închisoare şi, cu siguranţă, nu-ţi place ce vezi”, răspunde el.

În penitenciarul din Siegburg îşi ispăşesc pedeapsa cinci sute de tineri; unii pentru infracţiuni uşoare, alţii pentru trafic cu droguri sau chiar crime. Pentru Denis, condamnat la doi ani pentru furt, cel mai rău lucru în închisoare este rutina. „Fiecare zi ara tă la fel: trezit, muncă, masă, duş, ora de plimbare. Nici măcar un câine nu e atât de ţinut din scurt.”, se plânge el.

Lux pe banii contribuabilului

Screenshot podknast.de

www.podknast.de

Pentru Denis, proiectul „Podknast” a fost o ocazie unică să iasă din celulă şi să evadeze din cenuşiul vieţii de deţinut. Atmosfera din penitenciar este apăsătoare. Culoarele înguste şi lungi prind viaţă destul de rar, numai atunci când vine cineva în vizită. Pentru că, susţin deţinuţii, vizitele reprezintă singurele ocazii în care se întâmplă ceva plăcut în închisoare.

Pe pagina de internet rezervată proiectului „Podknast” pot fi citite şi opiniile utilizatorilor care au ascultat sau vizionat materialele audio/video din închisori. În cele mai multe cazuri, realizatorii sunt încurajaţi să continue proiectul. Dar sunt şi persoane care consideră că infractorii n-ar trebui să beneficieze de un asemenea lux, mai ales ca totul se face pe banii contribuabililor.

Iniţiatorii proiectului sunt de părere că antrenarea deţinuţilor în această campanie va facilita reintegrarea în societate a acestora de pe urmă, atunci când îşi vor fi executat pedeapsa. Dar mai toţi eroii podcast-urilor realizate în închisori nu doresc să-şi ascundă identitatea, iar internet-ul nu uită aproape nimic.

Şi ce se va întâmpla atunci când un potenţial angajator află totul despre trecutul tulbure al unui anumit candidat? Marcel este de părere că, la nevoie, poate să înfrunte realitatea. „Eu unul i-aş spune viitorului meu angajator sau la şcoală că am fost condamnat . Şi cine are o problemă cu lucrul acesta, ar trebui să-mi spună în faţă. Dacă nu voi fi acceptat, asta este. Am dat-o în bară, dar trebuie să mă îndrept ."

Găsirea unui loc de muncă după ispăşirea pedepsei iese din discuţie. Marcel consideră că are nevoie de un timp în care să-şi adune gândurile şi să intre într-un oarecare ritm pentru a nu fi tentat să se apuce iaraşi de furtişaguri şi să ajungă la închisoare.

Autori: Katrin Schilling, Claudia Stefan
Redactor: Medana Weident