Viaţă creată în laborator?

Când îşi propune ceva, omul de ştiinţă Craig Venter merge până în pânzele albe pentru a-şi realiza obiectivele. Nu s-a sinchisit nicodată de criticile invidioşilor, sau de persoanele care i-au atacat metodele de cercetare. Dacă nu ar fi avut tăria să creadă doar în propriile capacităţi, în ştiinţă, în calculele computerului său şi în echipa cu care lucrează, nu ar fi descifrat genomul uman în anul 2000, mai rapid decât oricine.

Acum i-a reuşit o a doua performanţă istorică. Craig Venter a creat în laborator prima celulă sintetică din lume şi a "trezit-o la viaţă". Nişte bacterii minuscule de culoare albăstrie cu numele Mycoplasma mycoides i-au transformat pe Venter şi pe colaboratorii săi în vedete.

Venter s-a orientat după un exemplu din natură

Iniţial, planul celebrului savant era puţin diferit: primul organism artificial ar fi urmat să fie mai mic şi mai simplu decât orice organism creat de natură. Dar în acest caz, genomul organismului artificial nu ar fi conţinut caracteristicile necesare pentru a crea viaţa.

Ce era de făcut? Venter nu s-a dat bătut, ci s-a orientat după un exemplu din natură. A descifrat milioane de elemente din genomul bacteriei Mycoplasma mycoides, o bacterie care provoacă boli pulmonare la capre, şi l-a reconstruit, pas cu pas. Craig Venter s-a gândit că ce funcţionează în natură, nu poate să dea greş nici la un produs artificial. Astfel, cercetătorii au plantat caracteristicile genetice ale bacteriei într-o altă bacterie "înrudită", Mycoplasma capricolum, iar restul s-a rezolvat de la sine. Tot ce-i necesar pentru funcţionarea unui genom a fost pus la dispoziţie de acest organism din urmă.

Semnătura genetică a echipei lui Venter - un balast inutil pentru celulă

Astfel, afirmaţia că a fost creată o "viaţă artificială" nu e prea exactă. În laboratorul lui Venter a apărut, de fapt, copia foarte reuşită a unei reţete de succes provenite din natură.

Genomul artificial conţine doar câteva informaţii genetice care provin de la Craig Venter şi echipa sa. Ei au inventat nişte coduri prin care au tradus literele alfabetului în informaţii genetice, astfel încât s-au semnat cu propriul nume în genomul bacteriei. Aceste "semnături" genetice nu au însă niciun rost pentru celula sintetică, ci sunt preluate ca balast inutil la fiecare divizare a celulei. Un joc care oglindeşte şi o anumită aroganţă a cercetătorilor.

Desigur, Craig Venter mai are planuri mari: vrea să creeze în curând alge sintetice care să producă ulei şi bacterii care filtrează gazele nocive şi înlătură substanţele poluante din apă. Bacteriile sintetice urmează să fie folosite şi pentru crearea unor noi vaccinuri. Experţii se arată sceptici: dacă o simplă copie a unei bacterii a necesitat atâta efort vreme de 15 ani, nu e foarte probabil să se înregistreze progrese spectaculoase în viitorul apropiat. Dar Venter nu se lasă descurajat. Probabil că, într-o bună zi, va spune din nou lumii întregi: "Am reuşit!"

Autor: Michael Lange / A.S.
Redactor: Cristian Ştefănescu