1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Verdicte pentru asasinii romilor. Ungaria începe să facă dreptate, justiţia îşi spune cuvântul

Critici aspre a recoltat Ungaria pentru introducerea unor modificări constituţionale de natură să pericliteze democraţia şi statul de drept.

Dar justiţia maghiară a lansat mai nou şi un semnal salutar: trei condamnări la închisoare pe viaţă şi o pedeapsă de 13 ani de privare de libertate - iată concluzia judiciară pe cât de aspră, pe atât de corectă trasă de un tribunal din Ungaria, în urma crimelor înfiorătoare comise în serie, în 2008, de un grup de rasişti unguri.

Asasinii transformaseră oameni nevinovaţi, care se întâmplau să fie romi, în vânat. Înarmaţi cu puşti de vânătoare, le aruncaseră oamenilor în dormitoare, la ceas de noapte, cockteiluri Molotov, aşteptându-i să se refugieze din case spre a-i împuşca de parcă ar fi fost potârnichi.

În Germania, verdictele, deşi nu sunt încă definitive, au stârnit un interes acut, întrucât abominabila serie de crime ale extremei drepte maghiare seamănă leit cu lanţul de asasinate comise de neonaziştii grupului terorist NSU asupra unor imigranţi din sud-estul Europei, în anii 2000. Incapacitatea autorităţilor germane, a poliţiei şi serviciilor secrete de a elucida şi a opri această serie de asasinate de sorginte extremistă săvârşite ani la rând în Republica Federală consternase şi alertase opinia publică germană.

Paralelele sunt cu atât mai tulburătoare, cu cât unii dintre criminalii condamnaţi fuseseră vremelnic ţinta unor acţiuni de supraveghere din partea serviciilor secrete, unul dintre complicii lor fiind chiar informator al serviciului de informaţii al armatei.

Partea proastă a deciziei justiţiei din Ungaria nu ţine de severitatea pedepselor, ci de numărul celor osândiţi. Există probe potrivit cărora la aceste crime au mai participat alte câteva persoane, rămase până azi neidentificate. Şi evaluarea omuciderilor ridică probleme. Procurorii le încadraseră în categoria crimelor săvârşite din motive josnice.

În fapt, după cum pe bună dreptate a remarcat un observator şi apărător al drepturilor omului citat de săptămânalul german Der Spiegel, aceste asasinate ar fi trebuit să fie pedepsite ca fiind crime de terorism şi contra umanităţii. De altfel, actul de acuzare specificase că făptaşii ar fi vrut să işte un război civil.

În mod salutar, un reprezentant al guvernului Orban şi-a exprimat speranţa că verdictele vor fi confirmate de instanţa superioară. Pare clar că executivul Orban vrea să dea impresia că doreşte realmente zăgăzuirea exploziei de rasism şi antisemitism care a marcat Ungaria ultimilor ani nu în ultimul rând din pricina derapajelor unor oficiali, ale partidului extremist Jobbik, sau ale unor apropiaţi ai premierului.

Dar la fel de clar este că autorităţile n-au reuşit să clarifice încă, fără rest, asasinatele rasiste din 2008. Rămân, în mod foarte grav, deschise o serie întreagă de întrebări. E de datoria executivului de la Budapesta să le ofere rapid un răspuns convingător.