1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Aventura mea germană

Veniţi pentru a rămâne - Imigranţi albanezi în Germania

Aproape toţi albanezii care părăsesc locurile natale o fac cu intenţia de a rămâne definitiv în străinătate. Din 1990 şi până în prezent, aproximativ un sfert din populaţia Albaniei a plecat peste hotare.

Fostul grănicer Ismail a fugit din Albania la sfârşitul anilor ´50. A reuşit să ajungă în Grecia. După câteva luni petrecute în centrul de azil, mai toţi camarazii săi, împreună cu care trecuse ilegal graniţa, au luat calea Americii - destinaţia preferată a imigranţilor albanezi încă de la începutul secolului 20. Islamil s-a decis să se stabliească în Germania.

După ce a fugit din ţară, Ismail nu şi-a mai putut contacta familia şi prietenii rămaşi acolo. "Era aproape imposibil să emigrezi. Cel care totuşi părăsea Albania trebuia să ia în calcul şi riscurile la care îşi expune familia", explică Daniel Göler, expert în problemele migraţiei la universitatea din Bamberg. În Albania comunistă, deplasările peste hotare erau strict controlate. De regulă, în străinătate puteau pleca numai diplomaţii şi unii studenţi.

Simbolurile fluxurilor migraţioniste

Der albanische Diktator Enver Hodscha

Enver Hoxha

În primii ani după instalarea la putere a comuniştilor (1944) câtorva mii de oponenţi ai regimului li s-a permis să părăsească ţara. În 1948 graniţele s-au închis. Sub dictatura lui Enver Hoxha, albanezii au fost izolaţi atât de occident cât şi de blocul de est.

În 1990 şi 1991 câteva imagini spectaculoase făceau ocolul lumii: mai mulţi albanezi au intrat cu un camion în zidul ambasadei germane de la Tirana şi au cerut azil. Alţii au fugit în bărci ruginite către Italia.

Din 1990 până în 2004, aproximativ un milion de albanezi a plecat din ţară - adică un sfert din populaţie şi o treime din forţa de muncă. Spre deosebire de cetăţenii altor state din fostul bloc comunist, albanezii au plecat cu intenţia de a nu se mai întoarce niciodată.

Studenţi albanezi în Germania

Conform unui sondaj de opinie al Instiutului naţional de statistică de la Tirana (INSTAT), în intervalul 1990-1995, Germania ocupa locul al doilea, după Italia, în topul preferinţelor imigranţilor albanezi.

Din datele Oficiului federal pentru statistică reiese că, în 1990, în Germania erau înregistraţi 3298 de albanezi. Între 1992 şi 2010, în Republica Federală au sosit între 10.000 şi 12.000 de albanezi, anual. În 2011 au fost aproape 10.300. În prezent, mai ales studenţii albanezi optează pentru Germania.

Conform EUROSTAT, cu circa aproximativ un milion de cetăţeni stabiliţi în UE, Albania se situează pe locul al treilea în clasamentul ţărilor din care se pleacă. Datorită apropierii geografice, Grecia şi Italia sunt ţările adoptive preferate.

Mai toţi albanezii emigrează din motive economice, susţine Dhimiter Doka de la universitatea din Tirana. Dar, conform sondajelor realizate atât în occident cât şi în Albania, există şi refugiaţi din considerente politice.

În Germania, albanezii nu primesc azil

Deutschland Asylbewerber im Wohnheim der Ausländerbehörde Brandenburg

Centru pentru refugiaţi în Brandenburg

Întrucât, pentru albanezi, obţinerea permisului de şedere şi de muncă în Republica Federală este foarte dificilă, circa 70% dintre imigranţii originari din Albania au sosit ilegal. Din acest motiv, ani la rând, cuvântul magic a fost "azil". Prin depunerea cererilor de azil, albanezii sperau să stea cu forme legale în Germania sau în alte state UE, măcar temporar.

Dar, începând din 1991, Republica Federală nu mai acordă azil persoanelor cu cetăţenie albaneză. Anual, cam 1500 de albanezi părăsesc Germania şi se întorc în Albania. Din datele Oficiului federal pentru statistică reiese că albanezii sunt străinii cel mai des expluzaţi din Republica Federală, deci şi cel mai numeros grup.

Mulţi dintre cei care au rămas cu forme legale, au primit şi cetăţenia germană. Albanezii se deosebesc de ceilalţi imigranţi prin dorinţa de a se stabili definitiv în altă ţara adoptivă.

La fel a gândit şi a simţit şi Ismail. La trei decenii de la sosirea în Germania, copiii săi - Drita şi Hasan - i-au împlinit cea mai mare dorinţă: cei doi fac cursuri de albaneză la universitatea din Bonn. Cu ajutorul unui profesor, Drita şi Hasan aprofundează limba şi cultura pe care tatăl lor le-a adus cu sine în Germania.

Urmăriţi videoclipul 04:36

Rudens Turku, cu vioara împotriva expulzării

Urmăriţi videoclipul 04:38

Mira Mezini, albaneza care predă informatica germanilor

Audio şi video pe aceeaşi temă