Veşti bune din Germania

Cu doar un an în urmă, diagnosticul pus Germaniei era sumbru : cifra şomerilor - în creştere, deficitul bugetar - îngrijorător. Miracolul s-a produs însă mai repede decît au estimat chiar spiritele optimiste. Acum, performaneţele economice cresc; la fel şi numărul salariaţilor în timp ce şomajul scade. Dovada spectaculoasei revigorări a economiei este şi ea cît se poate de palpabilă: tot mai multe regiuni şi sectoare de producţie deplîng absenţa unor forţe de muncă specializate.Si este vorba nu doar de lipsa de ingineri în landurile Baden -Würtemberg sau Bavaria ci şi de vînzători , muncitori în construcţii, meseriaşi , de-a lungul şi de-a latul Germaniei.

Programele de lucru ale întreprinderilor s-au flexibilizat , numărul de ore a sporit de la 58 de ore în 2003 la 64 de ore săptămînal în prezent. Economia a reuşit să depăşească anii de criză, să valorifice modernizarea şi internaţionalizarea proceselor de producţie iar competitivitatea internaţională este mai bună ca niciodată.

Fireşte că 4,2 milioane de şomeri reprezintă în continuare o cifră prea mare dar numărul celor fără de lucru acum este cu 826 de mii mai scăzut decît cel înregistrat anul trecut. Analiştii consideră că pînă la finele acestui an cifra şomerilor va scădea la 3,9 milioane iar anul viitor se aşteaptă o diminuare cu încă 300 de mii.

Scăderea numărului de şomeri spulberă proasta dispoziţie , înviorează economia şi consumul cu atît mai mult cu cît după o neîntreruptă evoluţie ascendentă a exporturilor, creşte şi cererea pe piaţa internă.Fenomenul nu este deloc neglijabil devreme ce tocmai consumul reprezintă peste jumătate din produsul intern brut. Tendinţele pozitive se răsfrîng favorabil şi asupra perceperii impozitelor, a fondurilor de asigurări de pensie şi sănătate contribuind la o diminuare a asigurărilor de şomaj. Există însă şi o picătură amară în compoziţia veştilor bune: evoluţia favorabilă vizează mai ales forţele de muncă mobile şi calificate. Cei care de ani de zile nu au de lucru, şomerii obişnuiţi, persoanele care din motive de boală se află în şomaj ca şi cele care care nu au nici o specializare profesională – întîmpină pe mai departe uriaşe dificultăţi în aflarea unui nou loc de muncă în pofida celor 850 de mii de locuri vacante. Ceea ce demonstrează că cea mai bună pavăză împotriva şomajului este o bună calificare şi specializare profesională, disponibilitatea şi capacitatea de a învăţa , de a se reprofila de-a lungul întregii vieţi. Din absolvenţii unor şcoli şi licee zece procente nu au nici o specializare şi riscul ca tocmai ei să alcătuiască contingentul de mîine al şomerilor şi al beneficiairlor de ajutor social este şi el, cît se poate de real.