1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Vaticanul critică Nobelul pentru Medicină

Câştigătorul de anul acesta al premiului Nobel pentru Medicină, britanicul Robert Edwards, în vârstă de 85 de ani, nu este alegerea pe care şi-ar fi dorit-o Vaticanul, care a luat imediat poziţie împotriva deciziei.

default

Papa Benedict al XVI-lea

Decernarea Nobelului pentru Medicină lui Robert Edwards, pentru studiile sale privind fertilizarea in vitro, este un gest deplasat, deloc în ordine, a apreciat preşedintele Academiei pentru Viaţă de la Vatican, Ignacio Carrasco de Paula.

Autoritatea în probleme de etică a Vaticanului a adăugat că fără cercetările britanicului Edwards nu ar exista acum o piaţă pe care sunt vândute milioane de ovule. De asemenea, nu ar exista numeroase frigidere în care sunt păstrate embrioane umane. De regulă, acestea sunt recoltate şi apoi mor, spune reprezentantul conducerii Bisericii Catolice.

Carrasco de Paula insistă că procedeele de fertilizare in vitro sunt foarte costisitoare şi că acestea nu rezolvă de fapt problema infertilităţii.

Un alt reprezentant al Academiei Papale pentru Viaţă, Jaques Suaudeau, consideră, la rândul său, că Edwards a depăşit graniţe etice importante, când a adaptat un fenomen care se petrece în corpul uman tehnicilor sale artificiale. Vaticanul a criticat întotdeauna controversata procedură de însămânţare artificială, aşa-numita fertilizarea in vitro, pe care o consideră imorală.

La 25 iulie 1978, într-o clinică specială din Manchester, printre ai cărei fondatori s-a numărat şi Robert Edwards, a venit pe lume primul copil aşa-zis din eprubetă, fetiţa Louise Brown:

"Este o fetiţă, aşa cum era de aşteptat..."

De atunci, peste patru milioane de copii s-au născut în întreaga lume în urma unor fertilizări artificiale. Anual, în jur de 200.000 de copii vin pe lume cu ajutorul acestor tehnici.

Decernarea Nobelului pentru Medicină din acest an a fost controversată şi din alt motiv: cotidianul suedez "Svenska Dagbladed" a publicat numele câştigătorului înainte de anunţul oficial, citând o sursă din Comitetul Nobel de la Stockholm.

Scandalul izbucnit este cu atât mai mare cu cât scurgerea în presă a acestor informaţii atât de bine păzite contribuie la ştirbirea imaginii unui premiu, prestigios şi datorită independenţei şi intransigenţei membrilor comitetului care decide câştigătorii. Hugo Lagercrantz, profesor la Institutul Karolinska şi membru al Comitetului Nobel din Stockholm comentează:

"Nu ştiu cum s-a putut scurge informaţia. M-am trezit, în această dimineaţă, am văzut articolul din ziar şi m-a şocat. Nu înţeleg cum s-a putut întâmpla aşa ceva."

Debut tensionat, aşadar, al săptămânii Nobel, care a continuat marţi cu decernarea premiului pentru Fizică. Au câştigat doi cercetători de origine rusă, Andre Geim şi Konstantin Novoselov.

Comitetul de la Stockholm a argumentat că aceştia au dovedit, prin experimentele lor, proprietăţi excepţionale provenind din fizica cuantică ale unui material-minune, un carbon foarte subţire, cu o grosime de doar un atom.

Geim este cetăţean olandez iar Novoselov are cetăţenie dublă, britanică şi rusă. Ambii lucrează la Universitatea din Manchester. Cei doi vor împărţi premiul de zece milioane de coroane suedeze, echivalentul a 1,5 milioane de dolari.

Miercuri va fi decernată distincţia pentru Chimie, joi cea pentru Literatură iar vineri premiul Nobel pentru Pace. Pe 11 octombrie, va fi anunţat ultimul câştigător, din domeniul economiei.

Autori: Albrecht Breitschuh/epd/afp/Ovidiu Suciu
Redactor: Cristian Ştefănescu