Vagabonzi strategici în locul marilor cazarme ale Războiului Rece
4 decembrie 2003Publicitate
Statele Unite pregătesc o redispunere a forţelor militare pe care le- au dislocat, în ultimii ani, pe diverse meridiane. Washingtonul intenţionează să lanseze, pentru săptămînile şi lunile viitoare, consultări pe această temă cu aliaţii Americii. În discuţie intră şi soarta celor 70.000 de militari dislocaţi în Germania. Interesul Pentagonului este de a înlocui actualele cazarme uriaşe cu unităţi mici şi mobile, uşor dislocabile şi capabile să se transfere dintr-un loc într-altul. Un interes deosebit este manifestat pentru acele ţări care au semnat acorduri bilaterale de imunitate în faţa Tribunalului de la Haga pentru militarii americani.
Cînd se aduce în discuţie desfăşurarea de trupe americane dincolo de graniţele Statelor Unite, gîndirea militară şi strategia Pentagonului nu se împiedică în tabu-uri. Sfîrşitul Războiului Rece şi evenimentele de la 11 septembrie 2001 au impus o nouă doctrină - despre care a vorbit, miercuri, la Washington, subsecretarul Apărării responsabil cu strategiile, Douglas Feith. Statelor Unite nu le mai sunt de folos contingentele uriaşe staţionate în campusurile ridicate în timpul Războiului Rece. În schimb este nevoie de unităţi mobile, reduse numeric, uşor transportabile oriunde de jur împrejurul globului. Militarii americani trebuie să intervină pe cît de repede pe atît eficient din punct de vedere al costurilor acolo unde terorişti şi/sau state deţinătoare de arme de distrugere ameninţă securitatea Statelor Unite sau a aliaţilor acestora.
"Prezenţa noastră militară în străinătate devine mai mobilă, potrivindu-se condiţiilor mereu schimbătoare. Trupele noastre vor staţiona acolo de unde se pot deplasa rapid spre potenţiale focare de criză. În timpul Războiului Rece aveam de asigurat securitatea unor anumite regiuni, acum întîmpinăm pericole globale". a explicat Feich.
Mai concret: rolul de poliţist mondial trebuie jucat mai degrabă cu efective reduse numeric dar, în schimb, cu o tehnologie mereu actualizată. În acest scop, chiar alianţele Americii trebuie să sufere modificări. Acorduri bilaterale cu diverse ţări au rolul de a imuniza militarii americani în faţa incidenţei curţii internaţionale de la Haga.
Marile tabere militare, cu mii de soldaţi şi familiile acestora, sunt o povară. În locul acestora apar micile unităţi de intervenţie, veritabili vagabonzi strategici, uşor de întreţinut sub aspect financiar şi capabili să lupte oriunde în lume.
"Ne vom ajusta prezenţa militară în fiecare regiune. Aşadar, şi în Germania. Şi infrastructura militară va suferi, implicit, modificări", a explicat Feich, care a anunţat că pregăteşte, împreună cu subsecretarul de Stat Marc Grossmann o rundă de negocieri pe această temă cu oficialităţile germane. În Germania sunt, de altfel, staţionaţi majoritatea celor 100.000 de militari americani dislocaţi în Europa. În special unităţile din landurile Rhenania-Palatinat şi Bavaria se află în vizorul reformei structurale militare americane. De această prezenţă depind, însă, şi multe locuri de muncă ale populaţiei băştinaşe. În luna mai, cu ocazia vizitei efectuate la Pentagon, ministrul federal al Apărării Peter Struck a încercat să obţină garanţii că principalele baze americane din Germania nu vor fi afectate de schimbările strategice. Dar astfel de garanţii nu mai au valoare, în condiţiile actuale.
Cînd se aduce în discuţie desfăşurarea de trupe americane dincolo de graniţele Statelor Unite, gîndirea militară şi strategia Pentagonului nu se împiedică în tabu-uri. Sfîrşitul Războiului Rece şi evenimentele de la 11 septembrie 2001 au impus o nouă doctrină - despre care a vorbit, miercuri, la Washington, subsecretarul Apărării responsabil cu strategiile, Douglas Feith. Statelor Unite nu le mai sunt de folos contingentele uriaşe staţionate în campusurile ridicate în timpul Războiului Rece. În schimb este nevoie de unităţi mobile, reduse numeric, uşor transportabile oriunde de jur împrejurul globului. Militarii americani trebuie să intervină pe cît de repede pe atît eficient din punct de vedere al costurilor acolo unde terorişti şi/sau state deţinătoare de arme de distrugere ameninţă securitatea Statelor Unite sau a aliaţilor acestora.
"Prezenţa noastră militară în străinătate devine mai mobilă, potrivindu-se condiţiilor mereu schimbătoare. Trupele noastre vor staţiona acolo de unde se pot deplasa rapid spre potenţiale focare de criză. În timpul Războiului Rece aveam de asigurat securitatea unor anumite regiuni, acum întîmpinăm pericole globale". a explicat Feich.
Mai concret: rolul de poliţist mondial trebuie jucat mai degrabă cu efective reduse numeric dar, în schimb, cu o tehnologie mereu actualizată. În acest scop, chiar alianţele Americii trebuie să sufere modificări. Acorduri bilaterale cu diverse ţări au rolul de a imuniza militarii americani în faţa incidenţei curţii internaţionale de la Haga.
Marile tabere militare, cu mii de soldaţi şi familiile acestora, sunt o povară. În locul acestora apar micile unităţi de intervenţie, veritabili vagabonzi strategici, uşor de întreţinut sub aspect financiar şi capabili să lupte oriunde în lume.
"Ne vom ajusta prezenţa militară în fiecare regiune. Aşadar, şi în Germania. Şi infrastructura militară va suferi, implicit, modificări", a explicat Feich, care a anunţat că pregăteşte, împreună cu subsecretarul de Stat Marc Grossmann o rundă de negocieri pe această temă cu oficialităţile germane. În Germania sunt, de altfel, staţionaţi majoritatea celor 100.000 de militari americani dislocaţi în Europa. În special unităţile din landurile Rhenania-Palatinat şi Bavaria se află în vizorul reformei structurale militare americane. De această prezenţă depind, însă, şi multe locuri de muncă ale populaţiei băştinaşe. În luna mai, cu ocazia vizitei efectuate la Pentagon, ministrul federal al Apărării Peter Struck a încercat să obţină garanţii că principalele baze americane din Germania nu vor fi afectate de schimbările strategice. Dar astfel de garanţii nu mai au valoare, în condiţiile actuale.
Publicitate