1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Va vira Bulgaria la stânga?

Alexander Andreev/Ana-Maria tighineanu24 iunie 2005

Alegerile parlamentare din Bulgaria, care vor avea loc mâine, stau sub semnul bilanţului anilor de tranziţie. În timp ce 20-30% din populaţie a parvenit în clasa de mijloc, marea majoritate au avut mai degrabă de suferit de pe urma reformelor din ultimii ani, şi îşi doreşte revenirea la un regim cu precădere social.

https://p.dw.com/p/B1VZ
Simeon al II-lea, fostul rege al Bulgariei, în prezent premier şi lider al Mişcării Naţionale.
Simeon al II-lea, fostul rege al Bulgariei, în prezent premier şi lider al Mişcării Naţionale.Imagine: AP

Partidul socialist promite să rezolve cele mai importante probleme cu care se confruntă societatea bulgară: sărăcia şi falimentarea sistemului de educaţie şi de sănătate. Cheia combaterii sărăciei este relansarea economiei, afirmă şeful partidului socialist bulgar Serghei Stanişev, în vârstă de doar 39 de ani:

„Cel mai important lucru din perspectiva noastră este ca în anul şi jumătate până la aderarea Bulgariei la UE, industria să capete şansa de a se regenera. Scopul nostru este modernizarea maximă, pentru a deveni competitivi pe piaţa europeană şi mondială”, a declarat şeful partidului socialist Serghei Stanişev.

Economia bulgară înregistrează din 1999 o creştere anuală de 4-5%. Un nou regim socialist, sunt de părere experţii internaţionali, ar putea duce la o stagnare a economiei, deoarece instrumentele cu care şi-a propus partidul socialist să stimuleze progresul economic, şi anume majorarea impozitelor şi a cotizaţiilor de pensii, ar putea avea efecte secundare negative, precum inflaţia, instabilitatea bugetară, şomajul şi diminuarea investiţiilor străine. Periclitate ar fi, de asemenea, acordurile cu Fondul Monetar internaţional, vitale pentru Bulgaria.

Partidul socialist speră, în deosebi, la voturile minorităţii turce, care, reprezentată de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertate, condusă de fostul rege Simeon Sakskoburggotski, se află în prezent la guvernare, ca partener de coaliţie al Mişcării Naţionale a lui Simeon al II-lea. Minoritatea turcă face parte din categoriile defavorizate ale populaţiei. Neprofitând de pe urma tranziţiei, respectiv a politicii pieţei libere, minoritatea turcă a decis să candideze separat de actualul partener de coaliţie, sperând la o nouă alianţă cu partidul socialist, dacă acesta va ieşi învingător.

Dacă nu, se aşteaptă formarea unei coaliţii a partidelor de centru-dreapta, care vor continua, probabil, politica actualului guvern, stimulând economia liberă de piaţă, creând condiţii economice stabile şi accelerând reformele pentru integrarea europeană. Contrar socialiştilor, partidele de centru-dreapta intenţionează să combată şomajul prin reducerea impozitelor întreprinzătorilor mici şi mijlocii – aceasta este de altfel tema centrală în campania electorală a Mişcării Naţionale a lui Simeon al II-lea. Actualul ministru al sporturilor, Vassil Ivanov-Luciano, a declarat în acest context:

„Vă promit personal că vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a păstra în funcţiune toate centrele de producţie şi a vă garanta locul de muncă, pentru ca dvs. şi familiile dvs. să aveţi parte, şi mai departe, de o viaţă în bunăstare.”

Dintre reprezentanţii partidelor de centru-dreapta, posibilii viitori parteneri de coaliţie ai Mişcării Naţionale a lui Simeon al II-lea, fostul ministru de externe, Nadejda Mihailova, a subliniat, în numele partidului Forţele Unite Democratice, avantajele coaliţiei pentru poporul bulgar:

„Cel mai important aspect pentru noi este angajamentul nostru pentru integrarea Bulgariei în structurile europene. Doar o coaliţie de centru-dreapta poate duce la bun-sfârşit reformele impuse de comunitatea europeană, pentru a opbţine aderarea Bulgariei în 2007”.

Nu toate partidele îşi doresc integrarea Bulgariei în UE. Fostul premier Ivan Kostov, care candidează în fruntea partidului Democraţii Pentru o Bulgarie Puternică”, se străduieşte să răspândească euro-scepticismul. La fel şi partidul ultranaţionalist de extremă dreaptă Ataka, formaţiune care pare să atragă, cu lozincile sale xenofobe şi antieuropene, tot mai mulţi alegători de partea sa.