Va primi Grecia al doilea pachet de ajutoare?

Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc la Bruxelles pentru a decide paşii următori în administrarea crizei cu care se confruntă Grecia. Punctul cel mai important pe ordinea de zi este luarea unei hotărâri în privinţa aprobării sau respingerii noului pachet financiar destinat Atenei.

Optimism general

Şeful Eurogrup, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, s-a declarat încrezător că se va ajunge luni la un acord privind programul de ajutor pentru statul elen. O poziţie similară a anunţat şi guvernul de la Roma, după o convorbire telefonică purtată de premierul Mario Monti cu omologul grec Lucas Papademos şi cu cancelarul german Angela Merkel.

Pe pagina sa de Internet, şefa executivului german a apreciat drept pozitive contactele recente dintre ţările europene şi autorităţile de la Atena. În politica europeană, lucrurile merg la fel ca în cea germană: se discută mult pentru a găsi calea corectă. "Aceste discuţii sunt în interesul Europei", dă asigurări liderul de la Berlin.

Dispută internă

Nu doar în Europa se dezbat şansele Greciei de a mai fi salvată, ci şi în Germania. Declaraţiile recente ale ministrului de finanţe Wolfgang Schäuble au reaprins speculaţiile. El a spus că ţările din zona euro nu pot să pompeze bani la nesfârşit în vistieria Greciei, ca într-un sac fără fund.

Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a fost nevoit apoi să dea asigurări că şefa executivului şi ministrul ei de finanţe văd în mod similar soluţionarea crizei din Grecia.

Pe de altă parte, premierul francez François Fillon a avertizat cu privire la speculaţiile privind falimentul statului grec: "Ar fi un deznodământ în egală măsură dramatic pentru greci şi pentru ceilalţi europeni." Trebuie făcut totul pentru a împiedica insolvenţa Atenei, a spus el.

Eforturi greceşti

Guvernul grec s-a întrunit sâmbătă într-o şedinţă specială pentru a înlătura posibile bariere din calea primirii celui de-al doilea pachet financiar. S-au decis măsuri de economisire a încă 325 de milioane de euro în acest an. Aceste fonduri trebuie economisite pentru a respecta planul de reduceri de costuri, în valoare de 3,3 miliarde, solicitat de autorităţile europene. Economiile vor fi făcute prin micşorarea fondului de pensii de stat.

Politică vs economie

Pe scena politică, teama de un faliment elen şi de consecinţele sale pare să depăşească în prezent îngrijorările de natură financiară. După o analiză a troicii formate din Comisia Europeană, FMI şi BCE, planurile politice actuale de salvare a Greciei nu ar fi suficiente pentru a reduce sustenabil datoriile acestei ţări.

Este neclar şi dacă se va ajunge la ştergerea unei părţi a datoriilor către mediul privat. Reducerea avută în vedere este de 100 de miliarde de euro. Asociaţia Internaţională a Băncilor, care îi reprezintă pe creditorii privaţi ai Atenei, nu s-a pronunţat încă oficial pe această temă.

Autori: Rachel Gessat/Ovidiu Suciu
Redactor: Robert Schwartz