Va plăti Germania? | Europa | DW | 06.06.2008
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Va plăti Germania?

Un tribunal italian a dat câştig de cauză unor victime ale nazismului, forţate să presteze muncă silnică. Verdictul ridică noi probleme de drept internaţional precum şi în relaţiile dintre Germania şi Italia.

default

Femeie în cimitirul de la Distomo în care sunt înhumaţi cei aproximativ 300 de oameni, ucişi "într-o acţiune de represalii" a trupelor SS din anul 1944**

Zeci de mii de oameni au fost forţaţi, sub regim nazist să presteze muncă silnică în cel de-al treilea Reich. Neremuneraţi şi lipsiţi de orice drepturi, aceşti oameni au fost adesea schingiuiţi iar unii dintre ei omorâţi.

O fundaţie din Republica Federală a preluat în ultimii ani plata de despăgubiri pentru unele categorii de oameni deportaţi şi forţaţi să presteze munci pentru diverse firme germane. Chestiunea dreptului la despăgubire şi mărimea sumelor de plătit au iscat frecvente confruntări judiciare. Un nou contencios a apărut în urma deciziei Curţii de Casaţie de la Roma, de a da curs petiţiei unui grup de 50 de foşti deportaţi, care au rămas nedespăgubiţi.

Oficialităţile germane au refuzat să reacţioneze la acest verdict, afirmînd că doresc mai întâi să-l examineze riguros. E clar însă că sentinţa, dând dreptate unor foşti militari italieni şi unor victime greceşti ale nazismului a luat Germania prin surprindere. Curtea italiană şi-a motivat decizia, subliniind că deportarea în lagărele naziste a constituit o crimă împotriva umanităţii.

Or, potrivit unor cercuri diplomatice din Roma, este fără precedent în jurisprudenţa internaţională, ca un stat să nu-şi poată invoca imunitatea într-un dosar civil. Conform principiului respectat până acum, cetăţenii unor ţări străine nu pot trage la răspundere un alt stat suveran.

Dar în concepţia judecătorilor italieni, acest principiu nu este valabil în cazul unor crime de război sau împotriva umanităţii.

Consecinţele practice ale sentinţei riscă să coste mult Germania. Fiindcă, pentru impunerea revendicărilor este posibilă sechestrarea de bunuri şi proprietăţi germane în Italia. Conflictul a şi dus la ipotecarea de către statul italian a vilei Vigoni, edificiu situat pe malul lacului Como, care adăposteşte un centru cultural german. La fel s-ar putea întîmpla şi cu sediile Institutului Goethe. Doar ambasadele şi consulatele rămân protejate de portărei.

Conflictul e vechi. Autorităţile de la Berlin au stabilit în 2001, după o expertiză, că italienii n-ar avea dreptul la despăgubiri. E vorba de acei militari italieni pe care trupele hitleriste i-au deportat din Italia după debarcarea fostului dictator fascist Mussolini, în 1943 şi i-au forţat să muncească în industria de război germană. În concepţia Germaniei, aceşti oameni au fost prizonieri de război şi nu victime ale muncii silnice.

În cauză sunt şi familiile unui masacru comis de nazişti în localitatea elenă Distomo, în iunie 1944, care cer Germaniei despăgubiri în valoare de circa 60 de milioane de euro.

În reacţie la verdictul italian, Germania s-ar putea adresa Curţii internaţionale de justiţie de la Haga. Dar un atare demers ar împovăra serios şi raporturile dintre Roma şi Berlin şi imaginea externă a Republicii Federale.