1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Va participa România la tratatul celor 17?

După acordul încheiat la Bruxelles între liderii zonei euro, România se află în situţia de a alege dacă participă sau nu la acordul care instituie reguli fiscale foarte constrângătoare.

default

Preşedintele României, Traian Băsescu (al treilea din dreapta jos), alături de liderii europeni

Potrivit anunţului oficial, din cauza opoziţiei Marii Britanii, liderii Uniunii europene se vor limita la un tratat interguvernamental între cele 17 ţări membre ale zonei euro, un acord care va fi deschis însă oricui doreşte să participe. Ţinând cont de poziţiile exprimate, ar rămâne 6 ţări care s-ar putea alătura voluntar acordului, printre care şi România.

Aici se află însă aspectul principal. România, ca ţară care nu a adoptat încă moneda comună, nu este obligată să participe la acest tratat. România rămâne liberă să delibereze şi să aleagă dacă va participa sau nu la programul comun de restricţii bugetare, sau dacă se va alătura acestuia la un moment dat, atunci când se va considera mai bine pregătită.

Ţinând seama de poziţia categorică a preşedintelui Traian Băsescu, atitudinea oficială a României ar fi să participe imediat şi fără rezerve la acordul celor 17. Dar ar fi lipsit de prudenţă şi mai ales de tact politic ca Preşedintele să facă acest acest lucru mai înainte de a se consulta cu Opoziţia.

Dacă joi seara la Bruxelles s-ar fi luat decizia ca toţi cei 27 de membri să asume codificarea constrângerilor, atunci România, indiferent de opiniile diferite care ar putea exista, ar fi fost nevoită să se alăture proiectului. Decizia de la Bruxelles, care îi priveşte de fapt în primul rând pe cei 17 membri ai zonei euro, oferă ţărilor non-euro un spaţiu mai larg de manevră.

Iar în aceste împrejurări, bunul simţ politic ar interzice ca o decizie de o asemenea anvergură să fie luată înaintea unei consultări foarte largi.

Aşadar, chiar mai acut decât joi, înaintea începerii reuniunii, se pune acum întrebarea: Este Opoziţia de acord cu acest program, care ar pretinde adoptarea unor reguli interne foarte severe menite să prevină depăşirea deficitelor convenite?

Cu toate că a vorbit pe larg despre acest subiect, liderul PSD, Victor Ponta a evitat să spună fără echivoc dacă este de acord să asume prin lege (sau chiar prin Constituţie) aceste constrângeri. El a dat de înţeles că s-a consultat în ultimul timp cu mai toţi liderii socialişti europeni şi inclusiv cu preşedintele social-democraţilor germani, Sigmar Gabriel, şi că se pronunţă pentru o “politică europeană fiscală comună”.

Totuşi, nu a spus niciodată explicit că asumă, imediat şi pe termen nedefinit, blocarea deficitului la 3%. Liberalii cel puţin, care participă solidar la alianţa cu PSD, au părut mai curând reticenţi faţă de o politică, care, din punctul lor de vedere, este cel puţin prematură.

În orice caz, este extrem de important ca toată lumea de la stânga la dreapta să se pronunţe cu limpezime şi înaintea unei hotărâri cu atâtea consecinţe să fie iniţiată în prealabil o largă consultare politică.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Petre M. Iancu