1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Va exploda mămăliga?

10 mai 2010

La Bucureşti se comentează aspru măsurile de reducere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor, se vorbeşte despre hoţie ca politică de stat, dar nu şi despre ingredientul esenţial: încrederea.

https://p.dw.com/p/NKGF
Proteste în Grecia: în imagine, simpatizanţi comuniştiImagine: AP

Întrebarea de care depinde totul

Probabil că niciodată în ultimul deceniu românii nu au avut un motiv mai bun pentru a-şi exhiba nemulţumirile în stradă. Implacabila scădere unitară a salariilor cu 25% îi va pune pe profesori şi pe angajaţii din sistemul sanitar într-o situaţie imposibilă, în timp ce zeci de mii de bugetari vor rămâne fără loc de muncă.

Supradimensionarea cheltuielilor publice în ultimii ani a fost nechibzuită, după cum admite chiar preşedintele Traian Băsescu. Aceşti ultimi ani, în care România a fost guvernată consecutiv sau simultan de toate cele patru partide prezente în Parlamentul României. Aceşti ultimi ani, de care a profitat o elită politică, dar a cărei factură urmează să fie plătită de către noi toţi, deopotrivă. Guvernanţii României îşi roagă poporul să strângă cureaua, căci aceasta este de fapt traducerea apelului la solidaritate lansat de Traian Băsescu.

Traian Basescu Präsident Rumänien
Preşedintele Traian Băsescu face apel la solidaritate pentru implementarea măsurilor anti-crizăImagine: picture-alliance/ dpa

Vor accepta oamenii aceste sacrificii sau nu? Este întrebarea esenţială în aceste zile.

Capete au căzut prin vecini

Deşi temperamentul românilor nu este atât de iute, reacţia grecilor îndeamnă la meditaţie. Demonstraţiile violente de la Atena şi valul de greve nu contribuie defel la redresarea economică a Greciei. În mult mai temperata Letonie, măsurile severe impuse de guvern la începutul lui 2009 au declanşat manifestaţii violente şi de cea mai mare amploare în ultimii 20 de ani. Consecutiv, premierul de atunci, Ivars Godmanis a demisionat împreună cu întregul guvern.

Ungarns Ministerpräsident Ferenc Gyurcsany während einer EU PK im März 2009
Fostul premier ungar, Ferenc Gyurcsany, şi el o victimă a crizeiImagine: picture-alliance / dpa

O criză la fel de severă, care a lovit din plin Ungaria în 2008, impunând măsuri de austeritate chiar mai severe decât cele din România, nu a scos lumea în stradă doar pentru că rezervele de furie fuseseră deja consumate în timpul scandalului premierului Ferenc Gyurcsany, care recunoscuse cu ceva timp înainte că şi-a minţit alegătorii. Poliţa nu a rămas însă neplătită, opoziţia câştigând zdrobitor alegerile din aprilie 2010.

Revenind la Grecia, succesul uriaşei greve declanşate săptămâna trecută a fost alimentat nu atât de criza financiară a ţării, cât mai ales de criza de încredere a populaţiei în clasa politică per ansamblu. Acelaşi tip de resort care a catalizat tulburările din Letonia şi Ungaria.

Va face poc?

Starea prezentă a economiei României, deşi lamentabilă, arată mai bine decât situaţia Greciei sau cea în care s-au aflat Letonia şi Ungaria. Există însă un punct în care politicienii români au a se teme mult mai mult decât colegii lor maghiari sau letoni.

În ochii bătrânului marinar ajuns Preşedinte, oamenii văd doar istoria unor compromisuri făcute de dragul puterii, nu al binelui public. În ochii liderilor de partid, tineri sau nu, oamenii nu mai văd decât averile şi salariile sfruntate ale politicienilor. Poporul nu mai are încredere în guvernanţii săi, într-un moment în care încrederea este condiţia sine qua non a reuşitei programului de austeritate.

Iar când poporul nu mai primeşte nici mormanul de pâine, dar nici idealul în care să creadă, mămăliga se poate transforma într-un exploziv periculos.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu