Va denunţa România unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare?

După încheierea Consiliului European, preşedintele României a făcut o declaraţie fără precedent ca ton şi mesaj. „Nu aş vrea să cred că am greşit prin această abordare constructivă şi că beneficiile în UE se obţin doar prin abordări confruntaţionale”, a spus Traian Băsescu.

Tonul acesta este însă mai relevant pentru politica internă decît pentru cea europeană. Preşedintele se află la al doilea mandat şi cu toate acestea nu a reuşit să atingă nici unul dintre obiectivele propuse: ridicarea mecanismului de supraveghere asupra afacerilor judiciare şi admiterea în Spaţiul Schengen, cu alte cuvinte confirmarea unei admiteri depline în cadrul Uniunii Europene. Eşecul său va atârna greu la viitoarele alegeri parlamentare, la care PDL nu va putea prezenta un bilanţ pozitiv.

Dar preşedintele şi ministrul său de externe par convinşi că România nu are nici o vină şi că eşecurile anticipate se datorează doar relei credinţe a unor ţări occidentale.

Teodor Baconschi a făcut la rândul său o declaraţie elocventă: „Nu suntem de acord cu această strategie alternativă de temporizare, bazată pe îngrijorări iraţionale”. Iată aşadar că preşedintele Traian Băsescu pare a fi gata de o „confruntare” cu o Europă care manifestă o conduită „iraţională”.

Şi totuşi admnistraţia condusă de Traian Băsescu are partea ei consistentă de răspundere, cel puţin pentru câteva mari teme explozive şi cu mare impact mediatic. Una dintre ele este legată de relaţia cu Republica Moldova.

Desigur că România nu a dezminţit practic frontiera cu fosta provincie Basarabia, dar preşedintele a multiplicat mesajele unioniste, dând de înţeles că frontiera de pe Prut este ceva provizoriu şi care ar putea fi, în consecinţă, relativizat. Acum, după ce Franţa a invocat maliţios, această incertitudine, este prea târziu pentru retractări. România a creat o impresie greşită şi acum plăteşte pentru asta.

Al doilea subiect de mare impact este cel legat de ţiganii români din ţările vestice şi mai ales Franţa. Practic, autorităţile de la Bucureşti au colaborat cu cele de la Paris, dar, în pofida aşteptărilor, pe alte canale, au criticat dur politica franceză, contribuind la instituirea unor sancţiuni împotriva Parisului.

Ca garant al noii ordini europene, Comisia s-a simţit obligată să ia apărarea celui slab şi aparent nedreptăţit. Relaţia cu Franţa a fost de aceea grav afectată.

În plus, România a trezit suspiciuni mai largi, deoarece a refuzat să admită că problematica romilor este în primul rând una naţională, pledând insistent pentru integrarea lor în ţările vestice.

În sfârşit, politica domestică a înregistrat regrese mari în ce priveşte criteriile avute în vedere de Mecanismul de Verificare şi Control. Recent, PDL a votat în favoarea unui fost ministru acuzat de corupţie, împiedicând desfăşurarea unei anchete judiciare.

Din acel moment s-a schimbat însă radical şi poziţia preşedintelui Traian Băsescu, care a declarat că s-a săturat de „poveştile cu monitorizări”, iar ministrul său de externe a sugerat că România ar putea denunţa unilateral acest Mecanism.

Preşedintele a reluat practic retorica PSD, care vedea la un moment dat în mecanismul de monitorizare o expresie a politicii „coloniale” a ţărilor vestice.

Incapabili să îndeplinească condiţiile MCV, politicienii de la Bucureşti se arată gata să declare că monitorizarea justiţiei româneşti este doar un pretext pentru menţinerea României la periferia Europei:

„România, a declarat preşedintele, nu acceptă ca MCV să fie utilizat ca o pârghie de blocare a unui drept şi a unei obligaţii pe care România o are.”

Iar ministrul de externe, Teodor Baconschi, a declarat într-un interviu apărut în 17 decembrie în publicaţia la Libre Belgique că este preocupat de riscul ca România să fie considerată o ţară de rangul al doilea:

„Noi am acceptat MCV, dar acesta poate fi denunţat unilateral în orice moment. Nu am dori ca acest mecanism să fie utilizat împotriva intereselor legitime ale României, inclusiv împotriva admiterii în Spaţiul Schengen”, a încheiat şeful diplomaţiei româneşti.

Dar, câtă vreme partidul preşedintelui Traian Băsescu şi al ministrului de externe votează împotriva justiţiei, aceste poziţii sunt greu de susţinut.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu