1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Va apăra scutul Deveselu și Republica Moldova?

Inaugurat cu mare fast, săptămâna trecută, scutul antirachetă, amplasat la Deveselu, are raza de acțiune de aproximativ 600 de kilometri, acoperind și teritoriul Republicii Moldova.

default

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la inaugurarea scutului antirachetă de la Deveselu

În lipsa unei noi strategii de securitate națională, care să fie aprobată de guvernarea de la Chișinău, sistemul de securitate din România ar putea fi un garant al siguranței și păcii în regiune.

Singuri în fața „ursului”

De la declanșarea conflictului armat de pe Nistru din 1992, Republica Moldova se confruntă permanent cu demonstrațiile de forță din partea Moscovei, care susține această regiune. Înghețarea conflictului armat nu a condus la soluționarea acestei probleme, iar Republica Moldova a fost nevoită mereu să cedeze și să trăiască cu frica în sân de teama izbucnirii unui nou conflict. În lipsa unui buget pentru o armată modernă, dar și a capacităților de a negocia cu Rusia, timp de 25 de ani, balanța forțelor era mereu înclinată spre Est.

Totuși, se pare că după

punerea în funcțiune a scutului antirachetă de la Deveselu

, Chișinăul ar putea respira mai ușor, iar decalajul între forțe va deveni unul mai echilibrat. Acest fapt a fost confirmat și de secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat, la evenimentul de joia trecută, că „România joacă un rol cheie și în ceea ce privește Moldova, Ucraina și Georgia”.

Moldau Vitalie Marinuța Ex-Verteidigungsminister

Vitalie Marinuța

Generalul și ex-ministrul Apărării al Republicii Moldova, Vitalie Marinuța, este de părere că scutul de la Deveselu are o importanță mai mult strategică și va juca un rol minor în eventualitatea izbucnirii unui conflict regional de dimensiuni mici: „Luând în considerație că sistemul anti-aerian de apărare al Republicii Moldova este unul foarte slab, cred că dacă va exista voință politică, noi vom putea să profităm de capacitățile acestui scut. Astfel, rachetele SM-3 cu care este dotat acesta au o rază de acțiune de circa 500 de kilometri, o viteză de zbor de 9600 km/oră și un potențial de a acoperi tot teritoriul țării noastre. Pe de altă parte, noi suntem o țară neutră și la momentul actual trebuie să ne bazăm pe forțele proprii. De aceea, eu nu cred că putem să contăm prea mult pe capacitățile acestui scut, în cazul unui nou conflict regional. Noi trebuie să profităm de relațiile pe care le avem acum cu SUA și să semnăm noi acorduri de colaborare, care ar contribui la o siguranță mai mare în regiune. Cred că, în calea noastră de integrare europeană, noi trebuie să alegem aderarea la NATO”, a declarat generalul, în exclusivitate pentru DW.

Ping-pong între Est și Vest

Chișinăul este frământat în aceste zile de discuții interminabile și lupte politice, care au scos iarăși de la naftalină un subiect ce dezbină societatea moldovenească – lupta între Est și Vest. Exercițiile militare moldo-americane „Dragon Pioneer” au stârnit nemulțumirea forțelor pro-ruse, iar Kremlinul a replicat prin participarea militarilor ruși la parada din 9 mai de la Tiraspol. Pe de altă parte, în pofida faptului că scutul nu atinge frontierele Federației Ruse, oficialii de la Ministerul rus de Externe, au declarat că activarea scutului american din România face parte din planul de izolare militară şi politică a Rusiei, și că este o amenințare la adresa securității naționale a acesteia.

Moldau Veaceslav Untila Leiter der Parlamentarischen Kommission für Sicherheit

Veaceslav Untilă

Analizând aceste reacții, Veaceslav Untilă, șeful comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, crede că se creează impresia că Războiul Rece nu s-a terminat și că el continuă. „Moscova reacționează bolnăvicios la orice intenție a unui stat de a intra în Alianța Nord-Atlantică. Vedem care este plata astăzi a Ucrainei care vorbea despre aderarea la NATO și am văzut ce a pățit Georgia care mergea pe această cale. De aceea, aceasta şi este politica pe care o duce Federația Rusă, cred că este vorba de extinderea NATO. Dar în cazul scutului aerian, părerea mea este că, având aşa un scut, în linii mari, cetățenii din această regiune sunt protejați. Eu nu văd nicio problemă, atunci când cineva își construiește un sistem de apărare. Ce ar putea să deranjeze pe cineva, atunci când un stat sau o alianță se gândește la apărarea unui spațiu aerian și cu atât mai mult că se vorbește de atacurile teroriste care pot să apară din alte zone, nu numaidecât din zona estică a Republicii Moldova?”, susține Veaceslav Untilă.

Neutralitatea costă

Problema cea mai mare a Republicii Moldova este faptul că, pe parcursul mai multor ani, domeniul apărării naționale nu a constituit o preocupare majoră pentru Guvern. Astfel, subiectele ce țin de apărarea națională nu au fost incluse în agenda politică drept subiecte importante, nu au fost discutate pe larg de partidele politice, de Parlament sau Guvern şi nu au fost formulate ca priorități în programele de guvernare. Mai mult decât atât, strategia privind securitatea Republicii Moldova este una învechită, fiind aprobată în 2011, atunci când situația din regiune avea un alt context, iar conflictul din estul Ucrainei era unul greu de imaginat. Dar, se pare că, guvernanții de la Chișinău nu se grăbesc cu aprobarea unei noi strategii, iar tema scutului de la Deveselu a fost ignorată de politicienii moldoveni.

Pe de altă parte, potrivit unui raport al Centrului Analitic Independent „Expert Grup” din Chișinău, bugetul militar al Republicii Moldova, raportat la numărul populației, este unul dintre cele mai mici din lume. Cheltuielile aprobate pentru anul 2015 pentru sectorul militar al țării au fost de 451,9 milioane lei, ceea ce constituie doar 0,51% din PIB sau 1,3% din bugetul de stat, sume mult prea infime pentru a riposta în cazul unor agresiuni sau izbucnirii unui nou conflict militar.

Rosian Vasiloi

Rosian Vasiloi

Expertul independent în domeniul securității, Rosian Vasiloi, crede că, în lipsa unor mijloace financiare pentru dotarea armatei, autoritățile Republicii Moldova trebuie să acorde o mai mare atenție consolidării cooperării cu NATO, precum și a definitivării strategiei de securitate națională. „Moldova trebuie clar să definească, în documentele sale de politici, ce va prevedea noua strategie de securitate națională, precum și cele ce vor urma, cum ar fi cea militară. Am studiat proiectul noii strategii și am văzut că aceasta nu prevede clar care sunt totuși riscurile și amenințările pentru Republica Moldova. În noua strategie sunt promovate interesele de partid și nu interesele naționale. Pe de altă parte, eu cred că experiența pe care am avut-o cu NATO în dezvoltarea capacităților urmează să fie consolidată. Trebuie să alegem ce este mai binevenit – promovarea permanentă a neutralității, care ne costă, sau mai bine consolidarea cooperării cu această organizație. La acest subiect trebuie să fim foarte atenți, deoarece societatea este dezbinată și mulți se uită cu temere la aderarea Moldovei la NATO. Actuala guvernare nu are o viziune comună în acest sens. Noi trebuie să le demonstrăm cetățenilor noștri că forțele NATO nu promovează războiul, dar promovează crearea unei zone de securitatea în această regiune”, a declarat expertul, în exclusivitate pentru DW.

Analiștii de la Chișinău sunt convinşi că un alt pas important în securizarea Europei va fi făcut în cadrul Summitului NATO, care se va desfășura în acest an la Varșovia și în cadrul căruia se așteaptă semnarea unor noi acorduri care ar contribui la o mai mare securizare a Europei. Una din provocări și probleme ar putea fi reacția bolnăvicioasă a oficialilor de la Kremlin, care permanent văd un pericol în orice mișcare a Organizației Nord-Atlantice. Totuși, putem concluziona, că, în pofida criticilor și polemicilor, scutul Deveselu aduce mai multă siguranță în regiune, iar balanța forțelor între Est și Vest, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, s-a înclinat ușor spre Occident și a atins ușor un echilibru.

Vă mai recomandăm