1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Va şti Belgradul când să spună 'njet' Moscovei?

South Stream şi alte proiecte economice bilaterale sunt - se teme o parte din societatea sârbească - instrumente cu care Moscova încearcă să controleze politic Belgradul.

default

Vladimir Putin şi Boris Tadic (Belgrad, 23.03.2011)

Dacă e să ne luăm strict după declaraţiile rostite în conferinţa comună de presă susţinută la Belgrad, pe 23 martie, premierul rus Vladimir Putin şi preşedintele sârb Boris Tadic merg pe aceeaşi mână. S-a vorbit mai ales despre conducta ce urmează să transporte gaz rusesc spre Italia, inclusiv prin Serbia. Dar Rusia intenţionează şi să modernizeze hidrocentrale din Serbia, să construiască unele noi şi să investească în infrastructură. Temele politice au fost aruncate într-un plan secund: Moscova rămâne alături de Belgrad în a nu recunoaşte independenţa Kosovo; iar Belgradul, deşi ţinteşte pe mai departe Uniunea Europeană, ar fi încântat de un parteneriat strategic cu Moscova.

Din punctul de vedere al expertului sârb în probleme de securitate Aleksandar Fatic, pentru Rusia, industria energetică face parte din politica externă; de aceea, crede Fatic, Serbia este mai importantă pentru Rusia decât e Rusia pentru Serbia. Moscova şi-a pierdut partenerii est-europeni rând pe rând, aceştia alegând umbrela NATO. Serbia este ultimul stat din regiune rămas disponibil pentru proiecte energetice, politice şi de apărare. Şi, ca atare, Rusia face presiuni. "Dovadă stă faptul că Putin personal a venit la Belgrad, să se asigure de monopolul Gazprom, prin firmele tutelate în Serbia", crede Fatic, completând: "Şi ca să se asigure că Serbia nu va deveni membru NATO".

Putin s-a întâlnit la Belgrad şi cu Milorad Dodik, preşedintele sârbilor bosniaci. Probabil tot South-Stream a fost subiectul principal: Republica Srpska doreşte să se conecteze la conducta rusească pentru a livra gaz către celelalte părţi ale Federaţiei Bosnia şi Herţegovina.

De câştigat are şi actuala putere de la Belgrad, beneficiind, prin liantul rusesc, de argumentul solidarităţii pan-sârbeşti tocmai în an electoral. Atâta, doar, că dacă vrea într-adevăr în Uniunea Europeană, Serbia va trebui să ştie când să spună "destul" propunerilor Rusiei. Kremlinul, aminteşte Jelena Milic, de la Centrul pentru Studii Euroatlantice, a propus Uniunii Europene o structură continentală de securitate. Însă, desigur, Uniunea Europeană, care şi-a ancorat siguranţa strategică în Alianţa Nord-Atlantică, a refuzat. Or, dacă Serbia aspiră la statutul de membru comunitar, va trebui să nu răspundă favorabil, acum, unor avansuri ruseşti, conchide Milic.

Autor: Ivica Petrovic / Mirjana Dikic /cş
Redactor: Robert Schwartz