Va încăleca ţânţarul extremist, armăsarul politic?

O filmare semiprivată postată pe canalul video Youtube înfăţişează un cor de călugăriţe cântând unui bătrân călugăr, respectat duhovnic şi preot ortodox. Aparent nimic neobişnuit, doar că versurile şi melodia aparţin unui cântec legionar ale cărui strofe nu rimează cu blândeţea spiritului creştin.

Mai mult, impresionantul trecut al bătrânului călugăr numără atât o tinereţe puternic ataşată legionarilor, mişcarea de extremă dreaptă populară în România interbelică şi caracterizată de acţiuni violente, cât şi ani mulţi şi grei petrecuţi în puşcăriile comuniste, vina fiind tot aceea a legionarismului.

Călugăriţele nu-i cântă pentru prima oară imnul legionar bătrânului lor duhovnic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani, dar clipul video devenit public a aprins acum spiritele.

Două opinii au prevalat: una alarmată în privinţa revenirii curentului legionar în interiorul unei mănăstiri ortodoxe, iar cealaltă contrariată de acuzele exagerate de antisemitism.

Dezbaterea a prins o direcţie ciudată, dinspre o parte alunecându-se pe panta unei identificări a mănăstirilor ortodoxe drept un potenţial cuib al renaşterii legionare, o mişcare care a avut certe legături cu anumiţi prelaţi ortodocşi.

O astfel de generalizare ar fi însă greşită, alipirea etichetei legionare de spiritualitatea ortodoxă fiind nedreaptă şi din perspectiva trecutului dar şi a prezentului.

În cealaltă parte, s-a folosit teza comparaţiei între tratamentul public aplicat mişcării legionare şi celei comuniste, dezechilibrate în accepţiunea unora. Comparaţia este însă prost plasată, întrucât ambele ideologii au practicat fără ezitare asasinatul politic şi etnic, iar analizarea lor istorică lucidă este încă în facere în România.

Însă, dincolo de astfel de derapaje, incidentul a scos la lumină un curent de opinie extrem de activ în mediul virtual, al cărui discurs este colorat în nuanţele naţionalismului mistic care se vrea a fi o reacţie la modernitatea europeană a României.

Pe lângă refuzul paşapoartelor biometrice sau a vaccinurilor „criminale”, în centrul acestui curent stă euroscepticismul şi o formă remodelată de protocronism.

Cât de numeroşi sunt adepţii acestui curent şi cât de radicalizaţi sunt ei, nu putem şti încă. Însă, pe fondul unei demoralizări epidemice şi a incapacităţii liderilor politici de a se ridica la înălţimea funcţiei lor, vocea acestui curent se aude astăzi mai puternic decât în anii anteriori.

Discuţiile despre apariţia unor noi partide pe scena politică ar trebuia să ia în calcul şi varianta coagulării unei mişcări de acest tip, remarca sociologului Mirel Bănică, într-un interviu pentru HotNews.ro, fiind cum nu se poate mai lucidă:

„Modelul politic al anilor '30 a devenit din nou utilizabil şi asta ar trebui să ne dea foarte mult de gândit.”

Din păcate, reacţia oficială a Patriarhiei Române la acest incident reuşeşte să fie doar vagă şi strict procedurală, ratând o nouă ocazie de a-şi exprima limpede valorile.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu