1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Următoarele trei luni

Dreapta trece în fruntea clasamentului pentru alegerile legislative. Este pentru prima dată când se întâmplă acest lucru în ultimii 5 ani şi prima dată în perioada recentă când dreapta trece de 40%.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat la începutul lunii decembrie, PNL (PNL+PDL) ar câştiga alegerile parlamentare (INSCOP). Noul PNL ar obţine 41,7%, PSD 38,8%, după care urmează partidele aflate pe muchea pragului de admitere: PMP cu 5,6% şi UDMR cu 5,1%.

Se vede aşadar că noii liberali au câştigat din octombrie şi până acum nu mai puţin de 10%, graţie victoriei lui Klaus Iohannis. Este pentru prima dată în ultimii 5 ani când dreapta trece în fruntea clasamentului pentru alegerile parlamentare. Situaţia aceasta este extrem de incitantă şi conţine multe tentanţii. Unii dintre liderii PNL, Cătălin Predoiu, a declarat că lupta împotriva corupţiei nu va putea fi continuată eficient decât cu ”un guvern pe linia noii politici stabilite prin votul din 16 noiembrie”. El a mai spus însă că ”mutările preşedintelui Iohannis din următoarele trei luni vor fi cruciale pentru mersul justiţiei, anticorupţiei şi democraţiei în România”.

Am reţinut mai multe declaraţii de la vârful noului partid care au respins destul de categoric reformularea majorităţii ca în 2009 prin traseism parlamentar. Vasile Blaga, un politician care a recâştigat încetul cu încetul o poziţie de prim ordin, declara cu o săptămână în urmă: ”Cel mai corect ar fi să ajungem la putere prin alegeri anticipate. Vom depune moţiune de cenzură în februarie”.

Situaţia de acum aminteşte însă şi de perioada 2004-2005. Traian Băsescu care câştigase alegerile prezidenţiale încerca să provoace alegeri anticipate tocmai pentru a beneficia de valul de simpatie şi încredere care ar fi oferit alianţei PNL-PD un avantaj hotărâtor. Atunci însă declanşarea alegerilor anticipate ar fi fost posibilă printr-un artificiu constituţional dacă şi premierul ar fi fost de acord. Astăzi însă ar fi nevoie ca două solicitări de investitură să fie respinse cu adevărat şi nu doar în urma unei simulări procedurale, ceea ce presupune crearea unui acord politic mai larg. Cu alte cuvinte, o majoritate ad-hoc ar trebui să convină în prealabil asupra declanşării alegerilor anticipate.

Scenariul pe care Vasile Blaga l-a descris presupune ca o nouă lege electorală să fie adoptată foarte repede în aşa fel, încât alegerile să se defăşoare după noua lege. Evident că acest ritm ar fi contestabil în lumina recomandărilor Comisiei de la Veneţia, dar, dacă toată lumea va fi, în principiu, de acord cu aceaste evoluţii, nu vor fi probleme majore. E bine să observăm încă o dată că o bună desfăşurare a acestui plan presupune în prealabil constituierea unei majorităţi care să agreeze ideea alegerilor înainte de termen.