1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Uraganul şi politica

Instrumentalizarea politică a unui uragan, situaţia din Libia, aurul din România, Herta Müller despre scriitorul Liao Yiwu - sunt temele şi textele care se impun atenţiei azi

Fotolia: 7857544

Un vis spulberat - titrează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG imaginea publicată pe prima pagină: un steag american zdrenţuit de furtună, fluturînd pe un cer încărcat de nori. Fotografia este însoţită de următorul text: Superputerea americană se află în criză, deznădejdea sporeşte, taberele politice se înfruntă cu încrîncenare şi totuşi milioane de oameni au pe mai departe încredere în patria lor, ţara tuturor posibilităţilor . Inclusiv a posibilităţii de a instrumentaliza în scopuri politice un uragan.

DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN observă că, pentru preşedintele unei naţiuni care se vede declasată de la rangul de unică superputere a lumii, uraganul abătut asupra coastelor estice ale Statelor Unite a constituit un binevenit prilej de a-şi înscena puterea şi de a lansa mesajul „avem totul sub control.”  În contextul dat, faptul că în Manhattan a plouat foarte puţin, că locuitorii au constatat că, în urmă cu 14 zile, bălţile lăsate în urmă de o torenţială ploaie de vară au fost mult mai mari, nu mai are nici o importanţă.

FRANKFURTER RUNDSCHAU pune însă precauţiile exagerate ale actualei administraţii şi pe seama traumei lăsate în memoria colectivă de uraganul Katrina, în perioada mandatului Bush.

Pe bună dreptate, devreme ce recentul uragan "a dezvăluit precaritatea infrastructurii americane" -  constată WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG, menţionînd că trei milioane de oameni au rămas zile de-a rîndul fără curent electric.

Uraganul abătut peste New York deunăzi a devenit o suprafaţă de proiecţie a unor spaime şi traume colective. Aşa încît, scrie LIDOVE NOVINY din Cehia, dacă, după ce a fost zguduită de un cutremur, coasta estică a Americii mai este şi bîntuită şi de un uragan, în intervalul unei singure săptămîni, impresia este similară cu cea lăsată de filmele cu scenarii catastrofice produse de Hollywood. Ziarul ceh deduce că alarmismul americanilor este şi rezultanta unei percepţii emoţionale a realităţii.

Emoţiile au fost alimentate şi de incidenţa urgiilor naturii cu apropiata împlinire a zece ani de la atentatele teroriste de la 11 septembrie, observă LA REPUBBLICA.

O zi care a schimbat lumea - este sintagma obsesiv repetată în actuala conjunctură. Iar în această lume în schimbare, partidele politice, în ocurenţă cele din Germania, întîmpină dificultăţi în a se autodefini - remarcă WESTDEUTSCHE ZEITUNG.

Cea mai flagrantă dovadă este, pe fundalul războiului din Libia, abţinerea Germaniei de a participa „manu militari”, alături de partenerii NATO, la sprijinirea opoziţiei anti-Gaddafi. Acesta e şi unul din motivele fundamentale pentru care ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a devenit ţinta unor critici severe.

MÜNCHNER MERKUR trece în revistă etapele blamajului: Acum, guvernul german şi-a dat în sfîrşit seama că nu apelurile energice (ale lui Westerwelle) au fost cele care l-au alungat pe Gaddafi de la putere. Prin urmare, primul care le-a mulţumit trupelor aliate a fost şeful liberalilor germani, Rössler. I-a urmat secretarul lor general, Lindner, pe urmă cancelara Merkel şi în ceasul al 12-lea şi ministrul de externe Westerwelle: Mai dezastruos ca el nu s-a mai prezentat nici un alt ministru german de externe.

Politica internaţională a cabinetului Merkel este sever luată sub lupă şi de CORRIERE DELLA SERA. Ziarul italian admite că Merkel nu-şi poate permite acum o criză guvernamentală înainte ca parlamentul să aprobe controversata suplimentare a fondului de salvare a monedei comune, euro. Marea problemă a Germaniei este aceea de a-şi regăsi locul în Europa şi de a-şi consolida alianţele strategice, inclusiv deschiderea, de dată mai recentă, spre Rusia. Sau - cu cuvintele cancelarului Kohl - să nu mai fie debusolată.

Cît despre urmărirea lui Gaddafi, DER SPIEGEL o consideră drept o "vînătoare de fantome". Importantă, prioritară este, potrivit opiniei cotidianului britanic THE SUNDAY TIMES, instituirea ordinii şi refacerea infrastructurii în Libia, tocmai pentru ca momentul triumfului să nu degenereze în haos şi catastrofă.

Un preşedinte cuprins de febra aurului,  titrează din nou DER SPIEGEL un scurt articol despre controversatele exploatări miniere, susţinute de guvern şi preşedinţie, ale aurului de la Roşia Montană, cu preţul, între altele, al sacrificării unor situri istorice şi a unor grave pagube ecologice.Este în interesul României ca exploatarea aurului să înceapă cît mai repede - îl citează săptămînalul politic german pe Traian Băsescu, menţionînd că după scumpirea fabuloasă a aurului pe piaţa internaţională, şeful statului român şi-a schimbat părerea.

Un foarte amplu eseu al Hertei Müller, laureata Nobelului pentru Literatură, publică cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Textul autoarei germane originare din România este de fapt discursul ei rostit cu prilejul lansării în traducere germană a cărţii scriitorului chinez disident, Liao Yiwu, „Pentru un cînt şi sute de cîntece”. Autorul chinez a izbutit să se salveze din lagărul de muncă forţată, alegînd calea exilului. Herta Müller compară destinul lui Liao Yiwu şi al cărţii sale cu cel al lui Boris Pasternak şi al romanului „Doctor Jivago”, exprimîndu-şi bucuria că scriitorul chinez a ajuns în Germania şi a scăpat de închisorile din patria sa.

Autor:Rodica Binder

Redactor:Petre M. Iancu