1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

UPDATE: Poroşenko anulează interdicţii de intrare în ţară

După luni de violenţe, în ciuda armistiţiului, în estul Ucrainei armele au luat pauză. Miercuri, guvernul ucrainean a interzis accesul în ţară unor jurnalişti occidentali. Acum preşedintele a anulat interdicţiile.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko

Potrivit unei ştiri de ultimă oră, în cadrul unei convorbiri telefonice purtate la Kiev cu Deutsche Welle, purtătorul de cuvânt prezidenţial, Yarema Dukh, a menţionat că preşedintele Petro Poroşenko a anulat interdicţia de a călători în Ucraina în cazul jurnaliştilor din Germania, Marea Britanie şi Spania.

Miercuri seara se anunţase de la palatul prezidenţial din Kiev că Ucraina îşi extinde sancţiunile la adresa Rusiei, după ce rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei au anunţat că vor să organizeze propriile alegeri în regiune în octombrie. Lista cu cei care nu au drept de intrare în Ucraina conţine numele a peste 100 de firme şi aproape 400 de persoane. Cine se uită mai atent pe listă, descoperă însă ceva şocant: pe ea se află inclusiv jurnalişti occidentali. Printre aceştia, trei reporteri ai BBC, care au relatat anterior din teritoriile separatiste din est.

Pe poziţia 72 se află jurnalistul german Michael Rutz, care face parte din comitetul de conducere al forumului germano-rus Petersburger Dialog. Bărbatul de 63 de ani a fost anterior redactor-şef al săptămânalului conservator "Rheinischer Merkur". A realizat de asemenea mai multe documentare pentru televiziunea ARD, inclusiv filme despre cancelara Angela Merkel (CDU) şi ex-cancelarul Helmut Kohl (CDU), pe care l-a şi intervievat de altfel cu acea ocazie. În motivarea de pe site-ul preşedinţiei ucrainene se precizează că Rutz ar reprezenta "un pericol pentru interesele internaţionale, pentru securitatea naţională, suveranitatea şi integritatea Ucrainei". În plus, jurnalistul german ar sprijini "atacuri teroriste" sau ar reprezenta un pericol pentru "drepturile şi libertăţile" cetăţenilor ucraineni.

Şefa grupului ecologist din Parlamentul European, Rebecca Harms, a condamnat abordarea Kievului: "Decizia de a interzice relatările jurnaliştilor în Ucraina este greşită. Preşedintele Poroşenko a comis o mare eroare. Libertatea presei şi de opinie sunt premise pentru democraţie, decizia trebuie imediat anulată." Guvernul ucrainean trebuie să suporte inclusiv relatările de presă negative.

Mâna serviciilor secrete?

Măsura Kievului încalcă spiritul protestelor de pe Maidan din urmă cu un an jumate, proteste la care s-a fluturat steagul UE şi s-au invocat valorile europene, printre care libertatea presei. Potrivit cercului jurnaliştilor străini din Kiev, nu este clar dacă lista cu interdicţiile a fost elaborată cu ştiinţa preşedintelui Petro Poroşenko şi a consilierilor săi sau a fost produsul serviciilor secrete interne SBU, care au căpătat puteri sporite în ultimele 18 luni. Se mai speculează şi că structurile statale ucrainene sunt infiltrate de agenţi pro-ruşi, care agită lucrurile.

Se pare că, de săptămâna trecută, Kievul vibrează din nou. Poroşenko trasează noi limite, inclusiv pentru partenerii occidentali. Una din aceste limite a fost depăşită de rebelii pro-ruşi din estul Ucrainei, care au anunţat alegeri în regim propriu pentru regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, pe 18 octombrie, respectiv 1 noiembrie. Alegerile ar încălca acordul de la Minsk, negociat în februarie de Poroşenko şi Putin, sub medierea cancelarei Angela Merkel şi preşedintelui Franţei Francois Hollande.

Armistiţiu după şapte luni

Printre prevederile acestor negocieri s-a aflat şi încetarea confruntărilor armate: aceasta este respectată abia de la 1 septembrie, la şapte luni de la încheierea acordului. Preşedinţia din Kiev susţine că armistiţiul funcţionează pentru că Moscova este acum preocupată de situaţia din Siria. Pe 24 august, ziua naţională a Ucrainei, preşedintele Poroşenko s-a deplasat după parada militară din Kiev la Berlin şi Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Merkel şi Hollande.

Lângă Petro Poroşenko s-a aflat atunci şi un şef al armatei. Un diplomat ucrainean a explicat că liderul militar "ar fi prezentat dovezi ale prezenţei regulate a soldaţilor ruşi pe teritoriul Ucrainei". La sfârşitul reuniunii ar fi fost elaborată o declaraţie de două pagini care condamna prezenţa militară rusă în estul Ucrainei. "Declaraţia nu a mai fost dată publicităţii, la presiunile Franţei", susţine acelaşi diplomat. Nu ştim dacă lucrurile stau chiar aşa. Este clar însă că întâlnirea de la Berlin din august, precum şi actualele şicane diplomatice din Kiev se subscriu unei coregrafii cu mulţi regizori. Toate aceste partituri au însă un punct comun: Adunarea Generală a ONU de la New York de săptămâna viitoare. La aceasta vor participa numeroşi şefi de stat şi de guvern din lumea întreagă. Printre aceştia: Vladimir Putin.