Uniunea Europeană – o garanţie pentru un mediu mai sănătos în România

Ministrul Mediului a amintit domeniile monitorizate (peer review) în luna februarie a acestui an. În primul rând s-a verificat cum se aplică prevederile directivei privind controlul si prevenirea poluarii industriale domeniul marcat cu steguleţ roşu la verificarea din toamnă, apoi cum sunt indeplinite conditiile privind obtinerea permiselor pentru toate instalatiile cuprinse in acest normativ. În ultima privinţă, ministrul Mediului a remarcat situaţia foarte bună a României în comparaţie chiar cu unele state membre, unde numai 14% - circa 5.545 – din instalaţii au primit permisul de functionare. În România numărul de autorizaţii pentru instalaţiile industriale eliberate deja sunt de 78, dintr-un număr total de 628 de instalaţii dintre care s-au înregistrat până la acest moment 402 de solicitări. Alte domenii de monitorizare au fost managementul deşeurilor, marcat cu steguleţ galben, apoi schimbările climaterice, calitatea aerului, produsele modificate genetic şi chimicalele. Pe toate aceste componente, a remarcat Sulfina Barbu, specialiştii care au venit atât de la Comisia Europeană cât şi din statele membre, au apreciat progresele consistente făcute pe toate domeniile. Cât priveşte domeniile cu probleme, s-a recomandat în primul rând o intensificare a protecţiei mediului, şi mai ales privind inventarierea siturilor din Reţeaua Natura 2000, un proiect estimat la 500.000 euro. Reteaua de situri trebuie sa includa 24 de arii protejate din 3 judete (Brasov, Covasna, Harghita). Specialistii români vor inventaria speciile de fauna si flora inscrise in Directia CE - "Habitat si Pasari", proiect care ar fi trebuit să primească aprobarea Comisiei Europene precum şi finanţarea necesară. Ca punct negativ, s-a mai constatat, în privinţa domeniului chimicalelor, un număr prea mare de instituţii care au atribuţii în acest sens. În altă ordine de idei, ministrul Mediului a infirmat toate afirmaţiile făcute de eurodeputatul ecologist Joost Ligendijk în Parlamentul de la Strasbourg care a criticat România ca fiind cel mai mare cultivator al produselor modificate genetic (GMOs), mai ales că ar fi vorba de investiţii americane pe termen lung.

Sulfina Barbu, ministrul Mediului

În România se consumă soia modificată genetic neexistând o interdicţie în acest moment dar este un proces foarte clar urmărit de toate instituţiile care au atribuţii în domeniu. Autorizaţia pentru această cultivare o au pentru un an de zile, în fiecare an fiind obligaţi să-şi depună toată documentaţia necesară privind autorizarea. Desigur că şi în Parlamentul European sunt politicieni care vor să se audă vorbind, vin şi îşi spun poziţiile dar noi ne-am făcut deja o practică în a transmite punctele noastre de vedere după interpelările pe care le au parlamentarii europeni.

Ministrul Mediului a răspuns şi la o întrebare legată de un domeniu, apropiat cel al mediului, şi anume despre progresele care s-au realizat în ultima perioadă în agricultură.

„Grotalierea animalelor a fost făcută în proporţie de 90% iar în domeniul fermelor, inventarierea a fost accelerată în cursul anului 2006, fără ca numărul să fie deocamdată satisfăcător. În schimb, este de menţionat faptul că ortofotoplanurile au fost finalizate, aceea cadastrare a terenurilor agricole, urmând o nouă etapă de parcurs, prelucrarea datelor pentru a avea exact suprafeţele de terenuri agricole pe care se pot face culturi, pe tipuri de culturi, având în vedere că plăţile directe vin pe suprafaţa agricolă şi nu pe cantitate de produs.”

Victor-Iulian Tuca, Bruxelles