Uniunea Europeană, fraudele şi corupţia

Angajaţii agenţiei OLAF nu au de cine să se teamă şi nici de ce - cu toate că la iveală sunt date tertipurile şi neregulile comise chiar la cele mai înalte etaje ale ierarhiilor europene .Un caz recent : cel al Oficiului european de statistică Eurosat - la a cărui conducere au fost depistate practici nepotiste. Şeful OLAF, Franz Hermann Bruner, explică motivele pentru care colaboratorii săi nu au de ce să se teamă: "Suntem complet independenţi iar dacă banii uniunii sunt deturnaţi de chiar angajaţii instituţiilor europene, îi punem sub urmărire fără menajamente pe cei suspecţi. În Europa, cooperarea pe acest tărîm are deja un standard foarte ridicat."

Un standard care a fost atins la doar patru ani de funcţionare a agenţiei care spre deosebire de serviciile precedente care au avut atribuţiuni similare, beneficiază de un buget sporit şi de competenţe lărgite. Cazul Santer din 1999 a fost picătura care a umplut paharul şi care le-a demonstrat şefilor de stat şi guvern ai ţărilor membre ale Uniunii necesitatea absolută a unui serviciu care să urmărească îndeaproape ce se întîmplă cu fondurile şi cu prerogativele Europei. Deşi corupţia este un rău global totuşi, a ţinut să precizeze şeful OLAF:

"Corupţia şi frauda sunt probleme cu care se confruntă întreaga lume. De aceea, în anumite situaţii, cooperăm în activitatea noastră şi cu terţe ţări acolo unde sunt livrate fondurile europene.Nu există nici un stat scutit de morbul corupţiei care apare acolo unde există bani."

Numărul colaboratorilor OLAF este de 350 de persoane şi ele provin din cele mai diverse profesii şi domenii de activitate: comisari de poliţie, psihologi, medici.Cea mai mare parte a activităţii OLAF se desfăşoară în ţările Uniunii Europene, acesta fiind spaţiul în care bugetul de 100 de miliarde al Uniunii este distribuit în diverse sectoare de activitate:subvenţii în agricultură, ajutoare regionale....

Metodele de fraudă însă evoluează la rîndul lor devenind tot mai rafinate şi subtile. Activitatea OLAF se ocupă de combaterea corupţiei propriu zise în proporţie de 5 procente, restul concentrîndu-se asupra depistării unor delicte minore, de pildă costurile de deplasări în interes de serviciu, furnizarea de informaţii confidenţiale. Cu cît este mai complicat cazul cu atît este mai dificilă activitatea colaboratorilor acestei instituţii. Statistic vorbind, fiecare dintre colaboratorii acestui serviciu european depistează anual fraude în valoare de patru milioane euro ceea ce anual echivalează cu 1,5 miliarde de euro.In acest caz statistica vorbeşte de la sine şi ea pledează stringent în favoarea sprijinirii activităţii agenţiei europene de combatere a fraudei şi corupţiei.