1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Unitate europeană cu fisuri

Majorarea numărului de experţi OSCE în Ucraina, decisă la întâlnirea diplomaţilor europeni de la Riga, a fost o măsură salutată la unison în UE. Cu toate acestea, unitatea europeană stă să cedeze.

Vestea bună a zilei i-a redat zâmbetul şi ministrului german de externe, Frank-Walter Steinmeier: şeful diplomaţiei a catalogat drept înţeleaptă înţelegerea stabilită în cadrul întâlnirii miniştrilor de externe europeni de la Riga, conform căreia, numărul observatorilor OSCE din Ucraina să fie mărit de la 500 la 1000.

Pentru Steinmeier, această reuşită, fie ea şi modestă, reprezintă un succes diplomatic important. Nu numai numărul observatorilor va fi dublat, ci şi suportul tehnic acordat acestora. De pildă, pe baza imaginilor din satelit care le vor fi puse la dispoziţie, reprezentanţii OSCE vor putea evalua mai acurat situaţia din zona de război.

Acest aspect este deosebit de important, mai ales în contextul începerii procesului de retragere a armamentului greu; este nevoie să se stabilească precis, dacă armele au fost transportate la suficient de mare distanţă, respectiv dacă acestea nu au fost cumva depuse în alte depozite aflate în apropiere.

Partea rusă a promis că îşi va exercita influenţa asupra rebelilor din estul Ucrainei pentru a facilita accesul reprezentanţilor OSCE în zonele de conflict.

Realpolitik

Steinmeier este un vehement susţinător al Acordului de la Minsk. În opinia sa, această înţelegere conţine toate ingredientele necesare stingerii conflictului. Câtă vreme preşedintele Vladimir Putin şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko respectă acordul, UE nu ar trebui să facă nici ea pasul înapoi.

Pe de altă parte, Frank-Walter Steinmeier, unul dintre cei mai experimentaţi diplomaţi printre colegii săi, nu este câtuşi de puţin un visător. La Riga, oficialul german şi-a îndemnat omologii să nu se culce pe o ureche, de vreme ce situaţia se poate agrava în orice clipă. Or, în context, sunt de remarcat şi dificultăţile pe care le întâmpină schimbul de prizonieri între cele două părţi beligerante.

Frank-Walter Steinmeier

Frank-Walter Steinmeier

Negocierile necesare încheierii unei păci stabile se anunţă a fi greoaie şi de lungă durată. Bunăoară, nu s-a discutat, încă, despre modul în care ar putea fi livrate ajutoare umanitare în regiunea de conflict sau despre alegeri regionale şi asigurarea controlului la frontiera externă de către autorităţile ucrainene. Toate aceste lucruri vor fi dezbătute, pas cu pas, în cadrul negocierilor viitoare.

Chiar dacă demersul lui Steinmeier este susţinut de francezi şi spanioli, discuţiile privind sancţiunile împotriva Rusiei amplifică, o dată în plus, forţele centrifuge din UE.

Însăşi Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, obligată de fişa postului la optimism, a admis că, în iulie, când ar urma să fie prelungite sancţiunile economice împotriva Rusiei, discuţiile "s-ar putea să nu fie uşoare". De fapt, fisurile apărute în faţada unităţii europene au fost foarte vizibile la Riga.

Momentan, cea mai intransigentă abordare îi aparţine britanicului Philipp Hammond. Acesta vorbeşte, deja, despre o înăsprire a sancţiunilor. "Am discutat despre un nou pachet de sancţiuni, aplicabile în cazul în care partea rusă comite noi agresiuni", a spus Hammond în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său polonez. Britanicul se referă fără îndoială la Mariupol, oraşul cu statut de linie roşie în cazul încălcării acordului de încetare a focului.

La nevoie, Londra ar putea livra armament Ucrainei şi milita pentru măsuri punitive mai consistente împotriva Moscovei, care să restricţioneze accesul ruşilor la pieţele financiare şi la anumite servicii financiare, după cum a precizat premierul britanic.

Astfel de sancţiuni ar avea efecte foarte dure asupra economiei ruseşti. Politica lui Cameron este aprig susţinută cu precădere de statele baltice.

Grecia, calul troian

Ungaria, Austria şi parţial Italia pledează de mai mult timp pentru o abordare mai relaxată în conflictul cu Rusia. La extrema cealaltă se află noul ministru de externe al Greciei, Nikos Kotzias. Oficialul elen s-a plâns, într-o discuţie cu jurnaliştii, că au existat 14 întâlniri la nivel înalt dedicate Ucrainei, de parcă n-ar mai exista şi alte probleme în Europa.

Separatiştii, a lăsat el să se înţeleagă, nu ameninţă Europa. Prin urmare, Kotzias a spus că nu doreşte să mai vorbească despre sancţiuni, ci mai degrabă despre "viziuni". Or, a spus el, Grecia este foarte interesată de integrarea Rusiei în Europa.

Oficialul grec n-a uitat să avertizeze europenii că ar fi o mare greşeală să se încerce forţarea ieşirii Greciei din UE. Într-o atare situaţie, a spus Kotzias, s-ar produce haos: milioane de imigranţi ar lua cu asalt porţile Europei, laolaltă cu mii de jihadişti.

Nu puţini oficiali europeni ştiu deja că, la vară, cel mai probabil grecii nu vor susţine prelungirea sancţiunilor împotriva Rusiei. Asta dacă nu cumva, cine ştie, guvernul elen poate fi "cumpărat" cu sume importante. Nimeni nu poate face, cel puţin acum, speculaţii în acest sens.