Unirea versus statalitate | Moldova | DW | 18.02.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Unirea versus statalitate

Zeci de localități din R. Moldova au decis să semneze o declarație de unire cu România. Actul simbolic, replică a documentului semnat de Sfatul Țării în 1918, a stârnit un val de critici și nemulțumiri din partea PS.

Actul simbolic, care este o replică a documentului semnat de Sfatul Țării în 1918, a stârnit un val de critici și nemulțumiri din partea Partidului Socialiștilor, aceștia susținând că gestul este un atac la suveranitatea țării.

Dorind să celebreze 100 de ani de la Marea Unire, primarii și consilierii a peste 30 de localități din Republica Moldova au semnat un act simbolic prin care cer „revenirea necondiționată a Basarabiei” în componența României și condamnă protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, în urma căruia Basarabia a fost cedată Uniunii Sovietice. Aceste declarații, care au început să fie semnate în tot mai multe localități, au aprins din nou spiritele între cei ce se declară unioniști și forțele care susțin că Republica Moldova trebuie să își continue drumul independent.

Președintele socialist, Igor Dodon, s-a declarat revoltat de gestul aleșilor locali, declarând că „aceasta e deja acțiune anticonstituțională vădită” și că cei care au semnat riscă dosare penale. Astfel, după mai mulți ani, tema reunirii Basarabiei revine din nou în prim plan, fiind pentru unii un motiv de a celebra, iar pentru alții o modalitate de a-și construi o campanie electorală, bazată pe sperietoarea geo-politică contra a tot ce e românesc.

Unirea – o viață și un trai mai bun

Satul Puhoi din raionul Ialoveni se află la 30 de kilometri de Chișinău. Pe 29 ianuarie 2018, primarul localității, alături de 15 consilieri au decis unanim să semneze declarația de unire cu România, susținând că aceasta este singura cale de a scoate țara din situația dificilă în care se află.

Declarația de Unire - Puhoi (DW/S. Ciochina)

Declarația de Unire, semnată la Puhoi

„Facem Unirea cu cei de aceeaşi limbă şi tradiţie cu noi, pentru ca fiii şi nepoţii noştri să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut. Iar dacă Unirea noastră de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre Unirea deplină, când nu va mai fi graniță pe Prut, iar oamenii dintre Nistru şi Tisa vor munci împreună la realizarea şi mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate”, este scris în Declarație.

După ce a văzut că tot mai multe localități încep să semneze asemenea acte, președintele țării, Igor Dodon, a reacționat dur, declarând că se vrea distrugerea statului Republica Moldova și îndemnând susținătorii din alte localități să semneze la rândul lor o declarație anti-Unire. „În aceste zile, unioniștii sponsorizați și îndemnați de unii ideologi imperialiști de aici sau de peste Prut au trecut această limită. Campania lor antinațională, prin care un șir de consilieri din primării au semnat declarații de lichidare a statului, e o dovadă că s-a îngroșat gluma cu unionismul… Și dosarele penale își vor găsi 'eroii', inevitabil, la timpul potrivit. Pe de altă parte, cei câțiva consilieri care au semnat pentru dispariția Republicii Moldova au stimulat, fără să vrea, o reacție majoră de răspuns în rândul cetățenilor noștri. Ei ne-au determinat să ne afirmăm o dată în plus atașamentul nostru profund pentru țara natală - Republica Moldova”, a replicat Dodon pe Facebook.

Petru Frunze, primarul satului Puhoi, susține că decizia de a semna Declarația a fost luată conștient de toți semnatarii și este un act simbolic care nu contravine legislației Republicii Moldova. Mai mult ca atât, acesta susține că, paradoxal, declarația celor din Puhoi a fost semnată și de un consilier al Partidului Socialiștilor.

„Noi am discutat de mult timp împreună cu consilierii locali această temă. Mai mult ca atât, am făcut o deplasare în România unde am semnat un act de înfrățire cu o localitate din județul Ilfov.

Petru Frunze, primarul satului Puhoi (Privat)

Petru Frunze, primarul satului Puhoi

Totodată, luând în considerație că 2018 este anul centenarului și văzând exemplul altor localități, am dat citire Declarației în fața tuturor consilierilor care ulterior au semnat-o. Noi considerăm că cetățenii din dreapta Prutului sunt aceiași ca și cei din stânga acestuia, avem aceeași limbă, aceleași tradiții, obiceiuri. Noi suntem același neam și doar cu părere de rău, în 1940, atunci când a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, Basarabia a fost separată ilegal și criminal de România. Noi vrem în continuare să fim uniți, să avem posibilitatea să ne dezvoltăm într-un stat mare și puternic, să putem beneficia de valorile Uniunii Europene și de bunăstarea României, care este mai dezvoltată economic decât noi. Este un act conștient și noi am fost chiar și intimidați. Am fost vizitați de un reprezentat al Consiliul Suprem al Securității, care a venit să se documenteze la primăria Puhoi. Au fost și declarațiile socialiștilor, dar care sunt doar un motiv de a-și face campanie electorală, căutând dușmani în rândul unioniștilor”, a declarat în exclusivitate pentru DW primarul satului.

Spirite aprinse în Găgăuzia

Ultimele evoluții au stârnit valuri de nemulțumiri în autonomia Găgăuzia, care pe parcursul a mai multor ani au criticat dur orice mișcarea pro-unionistă. Astfel, guvernatoarea autonomiei găgăuze, Irina Vlah, a anunțat convocarea unui „consiliu extins al autorităților locale și regionale” pentru a pune în discuție întărirea „forțelor unioniste antistatale” și „neglijența totală a organelor de drept”. La ședința plănuită pe 24 februarie, „Găgăuzia va lua apărarea statalității Moldovei”, se spune în anunțul lui Vlah publicat pe rețelele de socializare online. Guvernatoarea de la Comrat mai critică autoritățile centrale pentru că ar lupta cu o „falsă amenințare rusă”, dar ar tolera „activitățile destructive ale lui Traian Băsescu”, fostul președinte român care face campanie pentru unire.

Igor Munteanu, directorul „IDIS Viitorul” este de părere că localitățile care au semnat simbolic aceste declarații nu au făcut un gest politic, ci au dorit să transmită o atenție înaintașilor, care au găsit în 1918 o soluție la instabilitatea revoluției bolșevice.

„Din punctul de vedere al găgăuzilor aceste declarații sunt contra statalității. Dar din punctul meu de vedere aceasta este o eroare, deoarece primarii și localitățile se pot solidariza cu acte pe care nimeni nu le poate nega. Întrebarea este alta. De ce acum este necesar să radicalizezi sudul, încercând să mobilizezi populația împotriva unor gesturi simbolice? De ce, de exemplu, minoritățile naționale nu se gândesc la faptul că ei marchează niște evenimente pe care mulți cetățeni le consideră negative, cum ar fi faptul că în Găgăuzia se marchează cu trâmbițe ziua în care a fost declarat 'statul găgăuz'? Acesta din urmă este un act de secesionism, care nu are nici o valență cu statalitatea R. Moldova. Cu toate acestea, poliția nu-i arestează pe aceștia în centrul Comratului. Acțiunile lor arată o oarecare dezorientare în spațiu și liderii găgăuzi fac o campanie politică, pe care socialiștii o folosesc ca pe un bazin electoral”, a spus pentru DW analistul.

Anti-unirea – jokerul campaniei electorale a socialiștilor

După ce în 2016, pe fundalul unei crize politice interne și a dezamăgirilor politice din partea forțelor democrate, Igor Dodon a câștigat alegerile, punând accentul pe pericolele geo-politice dinspre Occident, socialiștii vor să folosească aceeași tactică și în alegerile parlamentare din toamna acestui an. Lupta contra unioniștilor și sperietoarea cu „jandarmul român” vor fi cartea de joc pe care vor miza la următorul scrutin, iar retorica bazată pe lupta geo-politică cu veșnicii 'dușmani' din Occident se va afla în centrul dezbaterilor electorale. Această tactică va fi luată și din considerentul că actualul președinte nu a reușit pe parcursul a doi ani să își îndeplinească promisiunile în fața alegătorilor săi fideli.

Igor Munteanu (Angela Gradinaru)

Igor Munteanu, IDIS/Viitorul

„Evident că aceste nemulțumiri, bazate pe o proastă informare despre semnificația acestui jubileu, creează un fel de război cultural, care este exploatat în sens electoral și ideologic de anumite grupuri care sunt loiale unor factori externi. Mă refer aici la acei factori care au sponsorizat sistematic destrămarea R. Moldova prin conflictul din 1992. În acest moment, aceștia folosesc paradigma 'lumea rusă' ca să zdrobească legitimitatea statelor independente. Și în acest an, Partidul Socialiștilor va miza pe valorile conservatoare, definite de cele ale Kremlinului, și va folosi la maximum acest electorat, aceste grupuri naționale, puțin informate despre agenda politică a R. Moldova, total dezinformate despre agenda de asociere cu UE și absolut radicalizate. În vorbe aceste forțe se declară stataliști, dar în fapte ei sunt orientați la fusul orar și la viața politică din Rusia”, a menționat Igor Munteanu.

Evenimentele din 1918 au fost mereu un subiect sensibil pentru clasa politică de la Chișinău, dar și pentru mulți cetățeni care consideră Unirea un act istoric de mândrie. Acest eveniment redevine periodic un subiect pe care unii încearcă să îl evite, băgând capul în nisip, iar alții îl folosesc pentru a obține beneficii politice.