1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Unii democraţi de la Chişinău, mai ostili NATO decât comunistul Voronin

La sfârşitul săptămânii, la München, în cadrul conferinţei pentru securitate, liderul comunist de la Chişinău Vladimir Voronin şi-a reiterat intenţia de a lichida armata Moldovei şi de a nu adera niciodată la NATO

default

Preşedintele moldovean speră să obţină astfel o poziţie mai indulgentă din partea Rusiei şi să spulbere temerea regimului ilegal de la Tiraspol de Unire a Moldovei cu România. Pe de altă parte, o întrunire a liderilor opoziţiei pretins democrate, organizată la Chişinău de Asociaţia pentru politică externă, a scos la iveală faptul că unii dintre pretinşii lideri anticomunişti moldoveni au o atitudine anti-NATO mai vehementă chiar şi decât Vladimir Voronin.

Cu actuala clasă politică din Republica Moldova, conflictul transnistrean nu va fi stins nici în următorii 20 de ani. Concluzia aparţine directorului Asociaţiei de politică externă de la Chişinău Andrei Popov şi a fost făcută la finalul unei întruniri la care liderii opoziţiei din Republica Moldova au fost invitaţi să-şi prezinte soluţiile pentru diferendul transnistrean.

Liderul Partidului Social-Democrat din Moldova, Dumitru Braghiş, a declarat că “statutul de neutralitate al Republicii Moldova trebuie să fie recunoscut şi garantat la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite”. (…) “ONU trebuie să garanteze că Republica Moldova niciodată, sub nicio formă, nu va putea deveni membră a vreunui bloc militar”. El a adăugat că aceasta ar putea fi o precondiţie importantă a reglementării transnistrene, “pentru că teama de o eventuală aderare la Alianţa Nord-Atlantică este una dintre piedicile importante în reglementarea transnistreană”, a precizat Dumitru Braghiş.

Potrivit primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal, problema transnistreană poate fi soluţionată făcând Moldova mai atractivă, din punct de vedere economic, pentru locuitorii Transnistriei. El a menţionat că în acest sens Uniunii Europene îi revine cel mai important rol. În ceea ce priveşte atitudinea faţă de Alianţa Nord-Atlantică, Dorin Chirtoacă a spus că Partidul Liberal se pronunţă pentru aderarea Republicii Moldova la NATO ca singură metodă de garantare a securităţii statului şi atragere a investiţiilor.

Preşedintele Partidului Democrat din Moldova, Dumitru Diacov, a spus că dacă SUA, UE şi Rusia "oficial, serios şi tare vor recunoaşte neutralitatea Republicii Moldova - a doua zi, Rusia va trebui să-şi respecte angajamentul privind retragerea trupelor sale din regiunea transnistreană”.

Vicepreşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Vlad Cubreacov, a pledat pentru includerea Consiliului Europei în formatul de negocieri pentru reglementarea diferendului transnistrean şi a spus că PPCD are o atitudine negativă faţă de ideea de neutralitate a Republicii Moldova. Potrivit lui, „prevederile constituţionale privind neutralitatea au caracter formal, pentru că pe teritoriul Republicii Moldova staţionează trupe ruse”.

Un alt lider al opoziţiei, Oleg Serebrean, preşedintele Partidului Social Liberal susţine că "e mai bine ca Transnistria să rămână în afara Republicii Moldova, decât ca Republica Moldova să existe după un plan de genul Memoramdumului Kozak de aşa-zisă federalizare, care să o transforme într-o autonomie sau o anexă a Rusiei", a spus Oleg Serebrian.

La rândul său, preşedintele Partidului Liberal Democrat, Vladimir Filat, a spus că „neutralitatea garantată de actorii internaţionali poate fi acceptată doar dacă va fi respectată de toate părţile, inclusiv de Rusia”. Potrivit lui, este important ca dialogul să fie reluat cu administraţia existentă acum la Tiraspol, pentru a obţine ca UE şi SUA să devină participanţi cu drepturi depline la negocieri şi garanţi ai adoptării unor decizii favorabile Republicii Moldova.Rezumând sensul dezbaterilor, preşedintele Asociaţiei pentru politica externă, Andrei Popov, a spus că nu crede în posibilitatea unui compromis miraculos între poziţiile Rusiei şi Occidentului în problema transnistreană încă mulţi ani înainte, iar directorul Asociaţiei pentru democraţie participativă, Igor Boţan, a estimat că după alegerile parlamentare din 2009, Partidul Comuniştilor va rămâne majoritar în Parlamentul de la Chişinău - cu 41 de mandate din cele 101, făcându-l forţa principală dintr-o posibilă coaliţie.