Ungaria redeschide ancheta într-un proces sensibil

Presiunile făcute de activişti pentru drepturile civice şi de avocaţi din Ungaria au avut se pare succes. Oficiul Naţional de Anchetă (NNI), autoritatea poliţienească centrală în materie de cercetări, care intervine cu precădere în cazuri de terorism sau fapte penale cu efect asupra securităţii naţionale, a comunicat că va relua anchetarea seriei de crime comise în anii 2008-2009 împotriva unor etnici romi, fiindcă unul sau mai mulţi prezumtivi complici se află încă în libertate.

Extremişti de dreapta au executat în anii 2008-2009 nouă atacuri în total, ucigând şase romi. Alţi 55 de oameni, aproape toţi romi, au fost răniţi, în parte grav. Prezumtivii criminali au fost prinşi în august 2009, iar procesul împotriva lor a debutat în primăvara anului 2011. Sentinţele au fost comunicate cu puţin timp în urmă, la începutul lunii august. Trei dintre făptaşi au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, iar un complice va sta 13 ani în spatele gratiilor. Toţi condamnaţii şi-au atacat sentinţa la instanţa de apel.

În răstimp, Parchetul General al Ungariei a ordonat o anchetă în sistemul militar, existând bănuiala că în seria de crime au fost implicate şi contrainformaţiile militare. Activişti pentru drepturi civice din Ungaria, cum este Aladár Horváth, etnic rom, sunt de părere că aceste anunţuri făcute de guvernul ungar sunt "gesturi care merită a fi salutate, deşi sunt tardive".

Ministrul ungar pentru resurse umane Zoltán Balog anunţase anterior că guvernul din care face parte doreşte să-i despăgubească pe supravieţuitorii atacurilor şi pe urmaşii victimelor fiindcă statul ungar este coresponsabil pentru seria de crime şi pentru erorile comise de poliţişti pe durata anchetei. Astfel, Balog a adus acuzaţii grave guvernului socialist-liberal, aflat la putere la data comiterii crimelor.

Imediat după încheierea seriei de crime a devenit evident că guvernul ungar se face responsabil pentru numeroase erori scandaloase comise de organele de anchetă. Aşa de pildă, ancheta a fost centralizată abia după ce a fost ucis un al patrulea rom. Multe luni în şir, poliţiştii nu au luat în calcul posibilitatea ca victimele, între care un copil de patru ani, să fi fost ucise de extremişti de dreapta. Totodată, poliţia este acuzată că ar fi şters intenţionat dovezi de la locul faptelor. În plus, din analizele ADN rezultă că, pe lângă cei patru făptaşi traşi la răspundere, au mai existat şi alţi numeroşi complici aflaţi până azi în libertate.

De parcă toate acestea nu ar fi de ajuns, a reieşit că serviciul ungar de informaţii interne a decis să înceteze ţinerea sub observaţie a doi dintre criminalii condamnaţi, cu puţin timp înaintea începerii seriei de crime. În context se pune întrebarea ce a ştiut serviciul secret despre criminali şi dacă nu cumva a decis să ţină secrete unele informaţii în faţa organelor de anchetă abilitate. În plus, contrainformaţiile militare au avut contact printr-un ofiţer cu unul din complici încă în timpul seriei de crime. Cu puţin timp în urmă a devenit cunoscut că acest ofiţer a fost silit de superiorii săi să depună mărturie mincinoasă împotriva criminalilor pe durata procesului.

Politicianul liberal József Gulyás, care a condus în intervalul 2009-2010 o comisie parlamentară de anchetare a crimelor în serie, salută reluarea anchetei şi speră că vor fi elucidate şi greşelile comise de autorităţi. Gulyás apreciază de asemenea că promisiunea de a despăgubi victimele este un gest onorabil, fiindcă în Ungaria, sprijinul acordat unor victime din rândul romilor "nu se bucură de popularitate".

"Că victimele urmează a fi despăgubite - asta îmi apare ca un gest onest din partea guvernului", a afirmat activistul rom Aladár Horváth. Pe fundalul alegerilor de anul viitor, ar putea fi vorba de un semnal clar, menit să sublinieze distanţarea guvernului actual de practicile extremei drepte, de discriminare a minoritarilor romi, a mai considerat Horváth.