1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Ungaria, minorităţile maghiare din Europa şi independenţa statului Kosovo

La o săptămână după ce Ungaria a recunoscut independenţa statului Kosovo, alături de Bulgaria şi Croaţia, la Budapesta a avut loc o întrunire a reprezentanţilor minorităţilor maghiare.

default

Budapesta

Reprezentanţii etnicilor maghiari din Serbia şi România şi-au exprimat îngrijorarea faţă de decizia guvernului de la Budapesta care a recunoscut independenţa fostei provincii Kosovo. Mulţi dintre ei sunt de părere că această evoluţie ar putea duce la abuzuri împotriva minoritarilor maghiari din partea adversarilor independenţei statului Kosovo. Aceste temeri sunt deosebit de răspândite în provincia sârbă Voivodina, unde trăiesc în jur de 300.000 de maghiari. Istvan Pasztor, preşedintele partidului maghiarilor din Voivodina, nu s-a arătat prea încântat de decizia guvernului din Budapesta de a recunoaşte independenţa statului Kosovo, fiind de părere că acest pas ar putea intensifica divergenţele interetnice deja existente. El a declarat în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

„Este un pas evident, dar dacă cineva trăieşte ca membru al unei minorităţi în propria sa ţară, care totuşi nu este patria sa, această situaţie reprezintă un pericol care trebuie luat în considerare.”

Politicienii naţionalişti susţin deja că recunoaşterea independenţei statului Kosovo va încuraja tendinţele separatiste din partea maghiarilor din Serbia şi alte ţări, care au declarat în repetate rânduri că se simt discriminaţi de populaţia majoritară.

Cel puţin două milioane şi jumătate de etnici maghiari trăiesc în prezent în regiuni care făceau parte din Ungaria până la tratatul de pace de la Trianon de după primul război mondial, când ţara a pierdut aproximativ două treimi din teritoriul iniţial.

În ciuda numeroaselor tensiuni, reprezentanţii guvernului de la Budapesta au apelat la înţelegerea minoritarilor maghiari din afara graniţelor Ungariei faţă de decizia de a recunoaşte statul Kosovo. Printre aceştia se numără Erika Tersek, care conduce departamentul de politică naţională din cabinetul premierului maghiar:

„Au existat discuţii pe această temă între ministerul maghiar de externe şi etnicii maghiari din provincia Voivodina. Am încercat să le explicăm că Ungaria are toată înţelegerea pentru sensibilităţile lor, motiv pentru care nu s-a numărat printre primele state care au recunoscut independenţa statului Kosovo. Independenţa fostei provincii a fost însă garantată de comunitatea internaţională.”

Una dintre propunerile cele mai importante ale conferinţei de la Budapesta a fost cea de a face tot posibilul pentru a evita ca alte regiuni europene să urmeze exemplul statului Kosovo. Potrivit multor reprezentanţi ai minorităţii maghiare, acest lucru poate fi realizat dacă se promovează dreptul la autonomie pentru milioanele de etnici maghiari din Europa de Est şi Balcani. Printre susţinătorii acestei idei se numără Attila Varga, reprezentantul partidului UDMR din România la conferinţă.

„Cred că lecţia cea mai importantă pe care am învăţat-o din acest precedent este că minorităţilor trebuie să li se acorde autonomia împreună cu drepturile legate de autonomie, pentru a evita situaţii de felul celei din Kosovo, unde s-a ajuns la violenţă. Din acest motiv, noi optăm pentru calea paşnică. Nu vrem să folosim violenţa şi nici nu vrem să fim supuşi violenţei”, a declarat Attila Varga.

Guvernul de la Budapesta şi-a arătat disponibilitatea de a-i susţine pe reprezentanţii minorităţilor maghiare cu iniţiative diplomatice. Acest lucru este însă dificil în cazul Serbiei, din moment ce Belgradul şi-a retras ambasadorii din Ungaria şi celelalte ţări care au recunoscut independenţa statului Kosovo.