1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Ungaria are nevoie de forţă de muncă

Guvernul condus de Victor Orban a împiedicat sute de mii de refugiaţi să pătrundă în ţară. Acum, Ungaria are nevoie de imigranţi fiindcă duce lipsă de forţă de muncă.

Sute de persoane merg zilnic în Bacardi Club pentru a mânca pizza şi hamburgeri. Localul se află pe o plajă foarte îndrăgită din Ungaria, la Siofok, pe malul Lacului Balaton. În mod normal, Bacardi Club ar trebui să funcţioneze perfect. Dar nu este aşa. Patroana se luptă pentru supravieţuire.

Problema nu e lipsa clienţilor ci lipsa personalului. "Avem acum cinci chelneri, dar nu e de ajuns. Mai avem nevoie cel puţin de unul sau doi", explică Benigna Nemeth, patroana localului. Ea povesteşte că a căutat deja în internet, pe facebook, personal calificat, şi a publicat oferte în presa locală. Dar fără succes. "Nu am putut găsi personal calificat. Am încercat totul", a declarat ea pentru DW.

Benigna Nemeth nu este singura care se confruntă cu această problemă. În Ungaria lipseşte forţa de muncă. Anul acesta au rămas neocupate mai bine de 35.000 de locuri de muncă.

"Imigraţia este importantă"

O uniune patronală din Ungaria a prezentat recent guvernului de la Budapesta propuneri de remediere a situaţiei. Inclusiv opţiunea de a aduce în ţară muncitori străini. "Cred că avem nevoie de muncitori calificaţi din străinătate. Pe termen mediu sau chiar lung, imigraţia ar fi foarte importantă pentru Ungaria", a declart Ferenc Rolek, vicepreşedintele Confederaţiei Ungare a Muncitorilor şi Întreprinzătorilor. În fiecare an, oferta de forţă de muncă se reduce cu până la 50.000 de oameni. Dacă trendul continuă, în 10 ani, Ungariei îi va lipsi un milion de muncitori, avertizează Rolek.

Motivul principal este demografia. Rata scăzută de naşteri a făcut ca populaţia Ungariei să scadă în ultimele decenii. În plus, mulţi cetăţeni ungari s-au dus să muncească în occident. Astfel, în anul 2011, s-au numărat pentru prima dată după mai bine de 50 de ani mai puţin de 10 milioane de oameni în Ungaria.

Iniţial, ministrul Economiei, Mihaly Varga, a sprijinit ideea a de a căuta forţă de muncă în străinătate. În faţa presei el s-a referit la muncitori din state care nu fac parte din UE. Presa însă a amintit guvernului că tocmai a înălţat cu un an înainte un gard pentru a-i împiedica pe refugiaţi să vină în ţară sau să tranziteze Ungaria în drum spre ţările mai bogate din occident.

Populism sau pragmatism?

Guvernul de la Budapesta nu oboseşte să comunice că există o legătură între imigraţie şi terorism. În octombrie va avea loc un plebiscit. Ungarii sunt chemaţi la urne pentru a decide dacă Ungaria va lua parte la redistribuirea refugiaţilor între ţările UE. Premierul Victor Orban a declarat în context că independenţa Ungariei va fi apărată doar printr-un vot de respingere.

La o zi după declaraţia ministrului Varga, ministerul său a publicat o luare de poziţie în care se afirmă: "Imigraţia nu este un răspuns la lipsa forţei de muncă". Ministrul a acuzat de asemenea presa că i-a răstălmăcit afirmaţiile. Ministrul a spus că nu va tolera venirea în Europa a unor "mase de imigranţi neinstruiţi şi neştiutori". Cu toate acestea, responsabilul a spus că, în anumite branşe, este nevoie de importarea unor specialişti cu înaltă calificare".

Dirk Wölfer, membru al Camerei de Comerţ germane din Budapesta, a declarat că firmele germane care reprezintă un sfert din cele străine în Ungaria, îşi restrâng activitatea fiindcă lipseşte forţa de muncă. "Pe termen lung ne gândium dacă avem suficient de multă forţă de muncă. Investim numai dacă ştim că avem suficient de mult personal la dispoziţie", a declarat Wölfer pentru DW.

"Acomodarea este indispensabilă"

O propunere a Confederaţiei Ungare a Muncitorilor şi Întreprinzătorilor prevede invitarea în ţară a migranţilor care se pot integra cultural. "Dacă cineva este cu totul diferit, nu vrea să accepte legile sau disciplina existentă, nu este capabil sau nu vrea să se integreze, este dificil să conduci o firmă cu o astfel de persoană", a afirmat Rolek.

De aceea, Confederaţia se gândeşte la atragerea forţei de muncă din ţările vecine. Mulţi cetăţeni ai acelor ţări au rădăcini ungare, fiindcă după Tratatul de la Trianon Ungaria a pierdut teritorii în favoarea Serbiei, Ucrainei, României şi Slovaciei.

Experţii recomandă însă guvernului de la Budapesta să analizeze şi posibilitatea atragerii forţei de muncă din ţări care nu se află în imediata vecinătate. Martin Kahanec este profesor în cadul Central European University din Ungaria, specializat în economia pieţei muncii şi migraţie. În opinia sa, imigranţii care provin dintr-un mediu cultural asemănător cu cel al ungarilor se pot integra mai uşor în societate dar nu dispun de calificările de care are nevoie economia ungară. "Imigranţi din ţări îndepărtate au poate dificultăţi mai mari să se integreze dar aduc în schimb calităţi care asigură o dinamică mai mare", apreciază Kahanec. Iar această dinamică deschide noi perspective economice.

Nu există soluţie naţională

Experţii sunt de părere că e nevoie de investiţii în educaţie. Numai astfel ţara va dispune de forţă de muncă suficientă. Mai ales ţiganii sunt şomeri în Ungaria. Membrii acestei minorităţi se consideră adesea discriminaţi. De aceea, organizaţia patronală din Ungaria propune măsuri pentru integrarea romilor şi pentru şcolarizarea lor.

Confederaţia Muncitorilor şi Întreprinzătorilor Ungari vrea să prezinte aceste idei guvernului în septembrie. Rolek a subliniat: "Credem în continuare că nu vom putea acoperi cererea de forţă de muncă în ţară, chiar dacă am folosi toate resursele existente în ţară". Nu există soluţie în interiorul graniţelor ungare", a mai subliniat responsabilul.