1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Ungaria și Slovacia resping sentința Curții Europene de Justiție în cazul relocării refugiaților

După înfrângerea din fața Curții Europene de Justiție, statele din UE sunt obligate să primească refugiați. Inclusiv țările care au atacat în justiție relocarea acestora. Vor fi aplicate de acum cotele de repartizare?

Curtea Europeană de Justiție a respins total plângerea înaintată de Ungaria și Slovacia privind repartizarea în țările comunitare a refugiaților și azilanților. Slovacia, Ungaria, Cehia și România au votat în septembrie 2015 împotriva unei hotărâri a Consiliului European ce prevedea relocarea refugiaților în toate țările UE, conform unor cote. Consiliul decisese atunci, în plină criză a refugiaților, relocarea a 120.000 de migranți aflați atunci în Grecia, Italia și Ungaria. Decizia ar fi una valabilă, a decis cea mai înaltă instanță din UE, cu sediul la Luxemburg. Judecătorii au considerat că hotărârea rămâne în picioare, chiar dacă ea a fost aplicată doar de câteva state membre. Tribunalul a respins integral argumentele aduse de Slovacia și Ungaria și susținute de Polonia, țară care a refuzat până acum să primească orice azilant. Curtea din Luxemburg crede însă că și Varșovia trebuie să-și modifice acum politica, pentru a respecta prevederea valabilă în Uniune.

Comisia Europeană poate demara de acum proceduri disciplinare împotriva țărilor care nu aplică decizia. Astfel de demersuri au fost deja pornite împotriva Ungariei, Poloniei și Cehiei. Procedura prevede noi posibile plângeri la Curtea din Luxemburg, care ar putea decide penalizarea financiară a statelor care se opun prevederilor în vigoare. Nici Austria nu a primit până în ziua de azi un singur refugiat în baza cotelor de repartizare convenite. Nici alte țări nu și-au îndeplinit obligațiile. Printre acestea: Germania, Franța, Marea Britanie și Spania.

Ungaria consideră sentința "iresponsabilă"

Premierul ungar Viktor Orban a respins primirea de refugiați cu argumentul că migrația ar fi "calul troian al terorismului". Societățile din estul Europei ar fi tradițional împotriva imigrației. Ministrul ungar de Externe Peter Szijjarto a respins verdictul Curții Europene, pe care l-a numit "scandalos și iresponsabil". "Ungaria se va preocupa pe mai departe să găsească mijloace legale prin care să poată decide singură cine are voie și cine nu să intre în țară." Comisarul european Dimitris Avramopoulos, responsabil pentru problematica refugiaților, a cerut Budapestei să respecte independența judecătorilor de la Luxemburg.

Premierul slovac Robert Fico a declarat la Bratislava că va respecta în principiu verdictul Curții Europene de Justiție, dar că poziția de bază a țării sale în privința refugiaților nu se va schimba. Șeful diplomației germane Sigmar Gabriel a cerut tuturor statelor membre să respecte dreptul comunitar, după decizia instanței de la Luxemburg, și să primească refugiați din Grecia și Italia, conform cotelor convenite. "Ne așteptăm acum că toți partenerii europeni vor respecta sentința și vor aplica fără întârziere cele decise", a declarat Gabriel la Berlin.

Bruxellesul cere aplicarea imediată a verdictului

La Bruxelles, eurodeputata ecologistă germană Franziska Keller, responsabilă pentru repartizarea refugiaților, a apreciat că decizia Curții Europene de Justiție ar fi un "punct de cotitură" în politica europeană privind azilul. "Acum nu mai există nicio scuză. Țările membre care până acum au boicotat repartizarea, trebuie acum să accepte refugiați." Eurodeputata ecologistă a cerut Comisiei Europene să continue procedurile începute împotriva statelor care refuză cotele de repartizare. 

Eurodeputata social-democrată Birgit Sippel a criticat plângerea Slovaciei și Ungariei, pe care o consideră o măsură de "campanie electorală națională." Acum nu ar mai exista nimic de ordin juridic de care "Orban și compania să se poată lega." Europarlamentara germană mai crede că sentința ar fi importantă și pentru reformarea foarte necesară a Acordului Dublin, care reglementează procedura de azil în UE. "Sper că vom avea acum progrese la negocieri, după ce acestea au fost până acum înfrânate de țările din grupul de la Vișegrad - Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria", a criticat Birgit Sippel.

Ungaria construiește garduri de frontieră, UE vrea să blocheze migrația în Grecia și Italia

Ungaria construiește garduri de frontieră, UE vrea să blocheze migrația în Grecia și Italia

Cote de repartizare și izolare

Comisia Europeană a propus deja demult cote fixe de primire a refugiaților, pentru a relaxa situația în statele unde aceștia intră în Uniune, precum Grecia și Italia. Principiul Acordului de la Dublin, conform căruia un migrant trebuie să facă cerere de azil în țara în care a intrat în UE, rămâne valabil. Curtea Europeană constatase deja în iulie că principiul amintit este valabil și în cazul unor crize și pe fondul unui număr mare de refugiați. Miniștrii de Interne din țările UE vor discuta săptămâna viitoare despre cotele de repartizare și despre rutele de migrație. UE vizează să blocheze total imigrația ilegală. Migranții ar urma să fie reținuți deja în țări de tranzit ca Turcia, Libia și altele. În acest fel, ei nu ar mai intra pe teritoriul european, nici pe cale terestră, nici pe cale maritimă. Doar câțiva azilanți din Turcia și nordul Africii ar urma să mai fie primiți în UE.

Italia, Grecia, Ungaria și alte țări vor primi ajutoare comunitare pentru securizarea frontierelor lor. Comisia Europeană respinge pe moment să preia jumătate din cheltuielile avute de Ungaria cu construirea gardului anti-refugiați de la granița sa cu Serbia. Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, i-a scris marți premierului ungar Orban: "Solidaritatea nu este o stradă cu sens unic."

Autor: Bernd Riegert/os