Unelte de tortură

Snowden n-a dispărut din atenţia observatorilor după ce primul canal al televiziunii publice germane a difuzat luni, la oră târzie, un interviu cu spionul transfug al NSA, refugiat, după defectare, la Moscova, de unde continuă să-şi acuze fostul patron de mai toate relele imaginabile.

Unele ziare se folosesc de prilej spre a reîncălzi supa indignării antiamericane. În estul fost comunist al Germaniei, Volksstimme din Magdeburg îi solicită guvernului federal să ia măsuri contra spionajului economic pe care l-ar practica SUA.

Ziarul mai cere ca executivul de la Berlin al Angelei Merkel să-l oblige pe preşedintele american să semneze un „amplu acord contra spionajului”, prin care SUA să se oblige să renunţe pe viitor la culegerea de informaţii în Germania. Pentru cazul în care Barack Obama ar rezista, dovedindu-se prea puţin receptiv la doleanţele germane, ar urma ca preşedintele american să nu mai fie „tratat cu mănuşi”!

Cam la fel vede lucrurile şi Saarbrücker Zeitung, în timp ce Die Welt e mai prudent. Cotidianul berlinez ia peste picior publicitatea făcută interviului de televiziunea publică germană, „care anunţase că va transmite o senzaţie", şi-anume primul interviu tv din lume! "Uau", scrie, impresionat, Die Welt. În care mai citim: "Se constată că, dincolo de acest tam-tam, n-au prea ajuns să fie difuzate informaţii noi…Snowden n-a putut dovedi că NSA l-ar supraveghea şi intercepta pe fiecare cetăţean în parte”.

În fapt, mai scrie ziarul berlinez, "nimic nu poate fi exclus. Mai toţi fac toate cele, indiferent dacă sunt americani, ruşi sau chinezi, indiferent dacă e vorba de spionajul economic, sau de altceva, oricum s-ar mai numi voracitatea adunatului de date”.

Din fericire mai există editorialişti care se ocupă şi de subiecte mai serioase şi mai puţin contaminate de propagandă antiamericană. De pildă de raporturile dintre UE şi Rusia din perspectiva crizei ucrainene.

La Moscova, Kommersant crede că, spre a obţine maximum de concesii de la şeful statului, opoziţia radicală de la Kiev ar "primejdui o soluţionare negociată" a conflictului dintre preşedintele (pro-rus) Ianukovici şi adversarii săi politici pro-europeni.

Ceea ce mass-media rusă nu prea are curajul să afirme este că timpul îl presează pe moment îndeosebi pe Vladimir Putin, care ar vrea să vadă conflictul rezolvat prin punerea la colţ a opoziţiei pro-europene înainte de debutul Olimpliadei de la Soci.

Ziarul slovac Sme furnizează o analiză destul de credibilă a situaţiei în care se găseşte opoziţia ucraineană. Cotidianul de la Bratislava constată că pro-democraţii icnesc în Ucraina sub povara unei "presiuni duble". Pe de o parte sunt obligaţi să respingă ofertele concesive ale preşedintelui „pentru a nu-şi pune în pericol credibilitatea. Pe de alta, amânarea unui compromis paşnic întăreşte opoziţia radicală care e contra lui Ianukovici, dar nu şi în favoarea unei Ucraine democratice".

Miza conflictului priveşte, esenţialmente, valorile, în speţă imixtiunea Rusiei lui Putin, cu tot cu ideologia ei, în contra celor ale Europei. Or, foarte mulţi observatori occidentali cer Uniunii Europene tocmai să-şi apere mai consistent valorile, înăsprindu-şi sensibil atitudinea faţă de şeful de stat al Federaţiei Ruse.

Aşa judecă lucrurile bunăoară ziarul suedez Sydsvenskan, sau, din afara Comunităţii Europene, elveţianul Neue Zürcher Zeitung, care deplânge „tendinţa Germaniei spre appeasement”, în speţă spre împăciuitorism „faţă de Rusia”, manifestată "mai cu seamă după revenirea social-democraţilor la guvernare".

Or, pentru Moscova, un stat ucrainean aflat la cheremul Rusiei e ca un fel de zălog, sau gaj. E „chezăşia propriului statut de mare putere”, relevă bine informatul ziar din Zürich. Iar UE „nu se poate apăra decât prin fermitate şi nu dând frâu liber dorinţei de a-şi ţine închise, pe veci, graniţele şi băierile pungii”.

Nu mai puţin tranşant e cotidianul austriac Die Presse. Care nu se rezumă să revendice amplificarea presiunilor exercitate asupra omului lui Putin de la Kiev, ci detaliază şi instrumentele aflate la dispoziţia Comunităţii, care, din păcate, „nu manifestă destulă solidaritate cu pro-europenii” de pe Euro-Maidan. Or, UE ar avea la dispoziţie mijloace eficiente de a provoca Rusiei necazuri. Ar fi în măsură, de pildă", potrivit ziarului, "să pronunţe interdicţii de călătorie pentru ciracii lui Ianukovici. Şi le-ar putea îngheţa conturile" din vestul continentului. Ca atare, în călătoria ei la Kiev, „Cathrine Ashton ar face bine să-i arate preşedintelui ucrainean aceste convingătoare unelte de tortură”.