1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Unde mă mai pot întâlni cu informatorul?

Noua lege de combatere a terorismului prevede printre altele spionarea fără mandat a computerelor personale, dacă situaţia o cere. De asemenea, secretele de serviciu vor fi mai atacabile, purtătorii mai neprotejaţi.

default

Ulrich Schellenberg este avocat şi notar. Renumele şi-l datorează stricteţii cu care tratează noţiunile de discreţie şi încredere. În fond, mandatarii lui trebuie să se poată baza pe faptul că „între noi” rămâne „între noi”. Problema este că avocatul nu ar mai putea garanta acest lucru, în cazul în care legea ar fi promulgată în forma actuală de parlamentul german. Colegii să de breaslă, dar şi medicii şi jurnaliştii ar mai beneficia de o protecţie relativă faţă de percheziţii şi anchete sub acoperire. În schimb, parlamentarii, prelaţii şi procurorii o duc mai bine. În cazul lor, protecţia rămâne aceeaşi, doar că ar purta alt nume.

Oton 1

„Aşa cum preoţii sunt chemaţi să se ocupe de problemele spirituale ale conştiinţei umane, aşa noi, avocaţii, suntem aici pentru a ne ocupa de aspectele lumeşti ale acestor conflicte. Stăm de vorbă cu oameni care au probleme, iar ei le discută sub sigiliul secretului profesional ancorat în codul nostru deontologic”, spune avocatul.

Relaţia cu clientul

Acuzaţiile la adresa guvernului german se pot formula astfel: executivul foloseşte politica împotriva cetăţenilor. Categoriile profesionale nu cer privilegii faţă de altele, susţin reprezentanţii Asociaţiei Avocaţilor germani, ci este vorba de oameni în situaţii dificile care vor să poată avea încredere în cei căutaţi să îi ajute în anumite situaţii.

„Să luăm drept exemplu pacienţii seropozitivi. Sunt lucruri care nu se povestesc oricui. Pacienţii trebuie să fie siguri că medicii lor sunt obligaţi la discreţie. Or legea nu mai permite relaţia de încredere dintre pacient şi medic”, spune Kuno Winn, un avocat care reprezintă interesele doctorilor în această chestiune.

Cecuri în alb

Preşedintele Sindicatului Jurnaliştilor germani, Michael Konken, acuză guvernul că împarte cecuri în alb Oficiului pentru Combaterea Criminalităţii şi, în general, organelor de anchetă ale statului. Deja au existat din anii 1990 încoace circa 200 de anchete împotriva jurnaliştilor, cel mai faimos caz fiind razia redacţiei „Cicero” în 2005. Atunci, pretextul a fost „complicitate la divulgare de secrete”, pentru că autorul unui articol despre activităţi teroriste a citat un document secret al Oficiului. Curtea Constituţională a amendat această acţiune, dar cazul ar fi lăsat urme adânci.

„În diferitele redacţii se simte în continuare teamă, lumea nu mai ştie unde se poate întâlni cu un informator. Şi nu este normal să începem acum să publicăm broşuri sau să ţinem cursuri despre cum să ne apărăm de spionaje online sau agenţi sub acoperire. Într-o democraţie adevărată ar fi, pur şi simplu, o farsă”, crede Michael Konken.