1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Unde a dispărut indignarea?

Acum un an, Edward Snowden publica informaţii privind monitorizarea europenilor de către NSA. Reacţiile de condamnare a SUA au fost aprige. Acum, aflăm că NSA a colaborat cu serviciile europene. Iar reacţiile lipsesc.

Anul trecut, când informaţiile privind acţiunile NSA deveneau publice, continentul european a fost cuprins de indignare la aflarea faptului că milioane de convorbiri telefonice şi conexiuni de internet, inclusiv ale unor lideri europeni, au fost monitorizate de serviciile secrete americane.

Într-o acţiune neobişnuită în democraţiile occidentale, autorităţile de la Berlin, Paris şi Madrid i-au chemat la ordine pe respectivii ambasadori americani, în semn de protest faţă de interceptările NSA. Aproape toţi liderii politiciti europeni au luat atitudine în public, exprimându-şi cu asprime dezaprobarea faţă de practicile americane. Cancelara germană, al cărei telefon mobil fusese de asemenea ascultat, a declarat: "SUA şi Europa trebuie să depăşească împreună încercările prin care trec. Suntem parteneri, dar un asemenea parteneriat se bazează pe încredere. Tocmai de aceea, repet: prietenii nu se spionează între ei".

La rândul său, preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat la acea vreme că "în ceea ce priveşte siguranţa virtuală, nu este vorba despre protejarea politicienilor, ci despre cetăţeni şi datele lor personale, care ar trebui, în Europa, să fie garantate". În fine, nici Enrico Letta, premierul de atunci al Italiei, nu a ezitat să spună că "asemenea practici sunt inacceptabile. Vrem adevărul despre ele".

Fără îndoailă, aceste ieşiri publice ale liderilor europeni au reflectat starea de spirit a populaţiei. În Germania, de pildă, unde indignarea generată de dezvăluirile lui Edward Snowden era extrem de mare, sondajele indicau o scădere istorică a încrederii germanilor în Statele Unite, comparabilă cu cea înregistrată în timpul mandatului lui George W. Bush. În plus, populaţia respingea inclusiv monitorizarea comunicacţiilor online şi telefonice de către propriul guvern.

Şi acum, unde este consternarea?

BND-Zentrale Berlin

Centrala BND, Berlin

Însă, când publicaţia Der Spiegel şi pagina de internet a lui Glen Greenwald - The Intercept - au publicat informaţii conform cărora cele mai multe guverne europene au colaborat îndeaproape cu NSA, n-ar fi trebuit să ne aşteptăm la reacţii similare, ba chiar mult mai puternice, de indignare? N-ar fi trebuit să apară din nou condamnarea publică a guvernelor şi serviciilor secrete?

De această dată, aceste reacţii nu au mai existat. Fie oamenii sunt prinşi în mrejele Cupei Mondiale de fotbal din Brazilia, fie pur şi simplu subiectele care vizează NSA s-au perimat şi au început să fie obositoare. Oricum, atât reacţiile politice, cât şi cele din rândul populaţiei au fost dezamăgitoare. În Germania, unde Der Spiegel a publicat documentele care dovedesc colaborarea strânsă între serviciul secret german, BND şi Agenţia Naţională de Securitate de dincolo de ocean, presa mainstream a prezentat subiectul de cele mai multe ori superficial. La fel au fost şi reacţiile politice.

Este un lucru rău, o ipocrizie. Pentru un continent care se erijează în apărătorul sferei private în mediul virtual şi care condamnă interceptările americanilor, ceea ce se întâmplă acum seamănă cu o farsă de proporţii. În acest moment, mulţi europeni ştiu mai multe lucruri despre NSA decât despre serviciile secrete din propriile lor ţări. A sosit timpul ca acest lucru să se schimbe.