1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Un ziarist curajos: Hrant Dink

Provin din Turcia. Sunt armean, aparţin cu totul Anatoliei. În viaţa mea nu m-am gândit o clipă să-mi părăsesc ţara pentru a-mi făuri un viitor în vest, scria cândva Hrant Dink într-unul din articolele sale.

default

Jurnalistul Hrant Dink

Era un ziarist armean, care visa la o Turcie democratică şi liberă, în care toate minorităţile religioase şi etnice să se bucure de aceleaşi drepturi, în care toţi pot să-şi exprime părerile fără teamă. Aceste vise l-au costat viaţa.

În urmă cu cinci ani, pe 19 ianuarie 2007, trupul neînsufleţit al lui Hrant Dink zăcea pe o stradă din Istanbul, exact în faţa redacţiei ziarului la care lucrase, AGOS. Astăzi, 17.1, urmează a fi pronunţată sentinţa împotriva prezumtivilor săi ucigaşi.

Crima de la debutul anului 2007 a şocat întreaga Turcie. Toţi se întrebau: de ce? cine? pentru ce? Totuşi, atentatul nu a venit cu totul surprinzător, fiindcă Hrant Dink primise în lunile dinainte mai multe ameninţări cu moartea.

În 2005, Dink a fost dat în judecată din cauza unor afirmaţii făcute în articolele sale. El era acuzat că a adus injurii istoriei şi civilizaţiei turceşti. Atunci, el a fost condamnat la şase luni închisoare cu suspendare.

În 2006 s-au adăugat alte acuzaţii şi alte procese. În ultimul său articol, publicat exact în ziua morţii sale, ziaristul afirma: "Probabil că 2007 va fi un an dificil pentru mine. Mă simt ca un porumbel, atent, speriat, cu toate simţurile încordate. Totuşi, ştiu că în această ţară porumbeii nu trebuie să se teamă de nimic. "

Opiniile ziaristului au deranjat cercurile naţionaliste din Turcia. De aceea el a şi fost ameninţat şi, la final, ucis. Dink era un armean care exprima părerea că în Turcia trebuie să se discute deschis despre evenimentele din 1915 şi 1916, că Turcia trebuie să-şi asume propria istorie, inclusiv istoria poporului armean în Anatolia.

El a scris: "Eu ştiu ce au păţit strămoşii mei. Unii numesc asta masacru, alţii genocid, alţii deportare, unii vorbesc despre o catastrofă. Înaintaşii mei au numit-o în stilul lor propriu "măcelărire". Eu numesc asta "pustiire" şi ştiu precis că, dacă acele întâmplări nu ar fi avut loc, ţara mea ar fi astăzi mult mai vie şi mai demnă de admirat."

Opinia publică din Turcia s-a arătat şocată de moartea lui Dink. La înmormântare au participat mai bine de 100.000 de oameni. Ei purtau pancarte negre pe care se putea citi: "Cu toţii suntem armeni, cu toţii suntem Hrant Dink. Funeraliile s-au desfăşurat în adâncă tăcere.

Făptaşul a fost găsit imediat în persoana unui tânăr de 17 ani din Trabzon, un oraş din nordul Turciei. În cursul procesului, el a declarat că a fost motivat de ură.

Türkei Armenier Journalist Gericht

Manifestanţi la Istanbul, în faţa tribunalului care decide sentinţa pentru cei acuzaţi de uciderea lui Dink

"Am citit în internet articolele sale. Afirmaţiile pe care le-a făcut m-au deranjat, de aceea m-am decis să-l ucid", a declarat tânărul, care a mai subliniat că a luat decizia şi a dus-o la îndeplinire de unul singur, fără instigatori sau complici.

Apoi, făptaşul şi-a schimbat declaraţia, recunoscând că a fost incitat la crimă de un extremist de dreapta din oraşul său.

În 2010, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din Strasbourg a găsit statul turc coresponsabil pentru uciderea lui Hrant Dink. Statul nu a oferit suficientă protecţie victimei, a decis instanţa din capitala Alsaciei.

Anul trecut, ucigaşul a fost condamnat la 22 de ani închisoare. Dat fiind însă că era minor la momentul crimei, el ar putea fi eliberat după ispăşirea a două treimi din pedeapsă. Acum, sentinţa va fi pronunţată şi împotriva prezumtivilor săi instigatori şi complici, între care un fost informator al poliţiei din Trabzon.

Rober Koptaş, actualul redactor-şef al AGOS, este dezamăgit de modul de desfăşurare al procesului. "Opinia publică din Turcia, noi toţi ştim că unii funcţionari de stat au jucat roluri importante înainte şi după crimă. Au existat oameni în armată şi poliţie, care ori au luat parte activ la plănuirea crimei, ori au ştiut de aceste planuri dar nu au întreprins nimic pentru a o împiedica", afirmă Koptaş.

În plus, adaugă el, "birocraţi şi jurişti au încercat să muşamalizeze adevărul. Din nefericire, toate solicitările noastre de a le lua acestor oameni interviuri au fost respinse. De aceea nu aşteptăm o sentinţă dreaptă. Nu a fost un proces care să-şi propună să facă dreptate."

După uciderea ziaristului, în Turcia s-a format un grup intitulat "Prietenii lui Hrant Dink". Membrii acestui grup au fost prezenţi la toate termenele de judecată şi sunt convinşi că cei aflaţi în spatele crimei sunt în continuare necunoscuţi. Unul din "prietenii lui Hrant Dink" este ziaristul Aydin Engin. El subliniază: "Şi dacă va dura 95 de ani, nu vom înceta să-i căutăm pe adevăraţii criminali."

Rober Koptaş este de părere că societatea turcă s-a democratizat. Cu toate acestea, mentalitatea structurii de stat a rămas neschimbată. Factorii care au dus în urmă cu cinci ani la uciderea lui Hrant Dink există în continuare.

Autor: Başak Özay / ia
Redactor: Medana Weident