1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Un vechi preşedinte într-o Rusie nouă

Pe 7 mai, Vladimir Putin intră din nou în Kremlin, ca preşedinte. În timpul celui de-al treilea mandat, el vrea să consolideze economia. Reformele politice nu se numără printre priorităţile sale.

Vladimir Putin

Vladimir Putin

Gerhard Schröder, Silvio Berlusconi, Alexandr Lukaschenko, Nursultan Nazarbaev, Viktor Ianukovici. Lista oaspeţilor străini invitaţi la Moscova pe 7 mai are putere simbolică. Sunt oameni apropiaţi noului şef de la Kremlin: fostul cancelar Schröder şi fostul premier Berlusconi - personalităţi controversate în Germania şi Italia, şi trei autocraţi aflaţi la conducerea unor foste republici sovietice (Belarus, Kazahstan şi Ucraina).

La rândul său, chiar daca îi place să se considere "tătucul ruşilor", nici Putin nu e un personaj lipsit de controverse. A câştigat alegerile prezidenţiale din 4 martie cu 64% din voturi, dar după victoria sa, în Rusia au avut loc cele mai ample proteste din ultimii 20 de ani. Numai pe străzile din capitală au ieşit zeci de mii de oameni care au protestat faţă de manipularea ultimelor alegeri parlamentare. Ulterior, furia mulţimii s-a revărsat asupra lui Putin.

Aproape toţi participanţii la mişcarea de protest "Pentru alegeri corecte" provin din pătura de mijloc. Această iniţiativa civică s-a născut în timpul guvernării Putin, iar acum o parte din pătura de mijloc se întoarce împotriva liderului de la Moscova - constată Hans-Henning Schröder de la Fundaţia pentru Ştiinţă şi Politică (SWP) din Berlin: "Problema este că un vechi preşedinte, care a ocupat opt ani această funcţie, are de-a face acum cu o societate nouă".

În urmă cu doisprezece ani, Putin păşea pentru prima oară pe covorul roşu de la intrarea în Kremlin. În 2008, după exercitarea celui de-al doilea mandat ca preşedinte, Vladimir Putin a devenit premier. După patru ani în fruntea executivului, revine la Kremlin în calitate de şef al statului şi îi pasează conducerea guvernului predecesorului său, Dmitri Medvedev. Prin pactul făcut public în toamna anului 2011, tandemul Putin-Medvedev a vrut să demonstreze că, în politica Moscovei, domneşte continuitatea.

Dar mulţi ruşi s-au simţit provocaţi, iar împărţirea puterii între aceşti doi politicieni a generat un val de proteste. Observatorii occidentali, ca Alexander Rahr - biograful lui Putin şi coordonatorul centrului Berthold Beitz al Societăţii germane pentru politică externă (DGAP) - îi recomandă preşedintelui rus să implice mai mult societatea civilă în politică. "Clasa de mijloc a căpătat greutate politică şi nu se mai lasă uşor convinsă", spune Rahr. Protestatarii nu vor renunţa până când "în Rusia nu vor fi din nou permise libertăţile politice", mai spune biograful lui Putin.

Politică socială şi integrare

Medvedev a anunţat, încă din iarnă, reforme liberale. Unele dintre acestea au primit deja aprobarea parlamentului. De pildă, înfiinţarea unui partid politic se poate face mult mai uşor ca înainte. În plus, alegerea directă a guvernatorilor - procedură eliminată sub conducerea lui Putin - va fi reintrodusă. "Nu este începutul unei noi ere, ci un pas mititel în direcţia potrivită", este de părere Hans-Henning Schröder.

Cu aproape o lună înaintea învestirii sale ca preşedinte, Putin şi-a anunţat în parlament viitoarele intenţii. Printre priorităţile sale, liderul de la Kremlin a numit evoluţia demografică a Rusiei, securitatea, revigorarea pieţei muncii, sporirea performanţelor economice ale ţării şi înfiinţarea unei Uniuni Eurasiatice care să includă majoritatea fostelor republici sovietice.

Explicaţia faptului că reformele politice nu se regăsesc pe agenda lui Putin a fost simplă: "Un bun preşedinte nu înşeală aşteptările poporului", spunea Putin înaintea realegerii sale la cârma ţării. Pentru a-i înţelege politica este suficientă o privire prin sondajele de opinie. Majoritatea ruşilor chestionaţi consideră că cele mai importante sarcini ale preşedintelui sunt stimularea economiei şi combaterea corupţiei. Numai o mică parte din populaţie crede că ar fi nevoie de mai multă democraţie.

De la preşedintele Putin, occidentul aşteaptă totuşi o Rusie mai liberă: "După atâţia ani în fruntea statului sper să aibă experienţa şi înţelepciunea de a transforma Rusia într-o adevărată democraţie", afirmă şeful comisiei pe probleme de politică externă din Parlamentul European, Elmar Brok. "Dacă şi în continuare va ţine cu dinţii de putere, cândva, poporul rus nu-l va mai accepta", adaugă Brok.

Vladimir Putin, care anul acesta împlineşte 60 de ani, pare a reflecta la timpul care i-a mai rămas. "În viaţa fiecărui om vine un moment în care nu mai are nevoie să se cramponeze de anumite lucruri. Acesta poate şi trebuie să se gândească şi la destinul ţării sale", declara Putin înaintea preluării celui de-al treilea său mandat ca preşedinte.