1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Un ultim apel către Rusia

În cazul în care Crimeea va decide separarea de Ucraina, Rusia riscă noi sancţiuni. Duminică, în Crimeea, sunt aşteptate la vot peste 1,8 milioane de persoane.

Înaintea anunţatelor alegeri din Crimeea, occidentul a înasprit tonul la adresa Rusiei. SUA au înaintat un proiect de rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU prin care comunităţii internaţionale i se cere să nu recunoască rezultatele referendumului. Cum era de aşteptat, Rusia s-a folosit de dreptul de veto.

Concomitent, Casa Albă a ameninţat cu noi sancţiuni dacă plebiscitul va avea într-adevar loc. Săptămâna viitoare, vicepreşedintele Joe Biden se va afla în Europa de Est. Pe agenda sa de lucru figurează întâlniri cu politicieni de rang înalt din mai multe state foste sovietice, în cautarea unei soluţii pentru a sprijini "suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei".

Noi sancţiuni europene

Miniştrii europeni ai afacerilor externe se vor reuni luni la Bruxelles pentru consultări asupra unoi noi măsuri împotriva Rusiei. În discuţie vor intra blocarea conturilor şi interdicţia de călătorie în spaţiul comunitar în cazul anumitor reprezentanţi ai Kremlinului.

Regatul Unit este convins că, la reuniunea miniştrilor de externe, răspunsul UE va fi "decisiv şi uniform", a afirmat şeful diplomaţiei britanice, William Hague.

Consiliul Europei: sub raport constituţional, separarea e ilegală

De partea Ucrainei s-a poziţionat şi Consiliul Europei. Integritatea teritorială a acestei ţări trebuie pastrată, a cerut comitetul de miniştri al CE.

Conform unui raport preliminar al Comisiei de la Veneţia, formată din experţi în drept constituţional ai CE, referendumul din Crimeea ar fi neconstituţional.

"În principiu, democraţia directă e un lucru bun, însa are nevoie de un stat de drept şi de un mediu democratic. În mod evident, în cazul referendumului din Crimmea, aceste condiţii nu sunt îndeplinite", a explicat actualul preşedinte al comitetului de miniştri al CE, şeful diplomaţiei austriece Sebastian Kurz.

Germania - teama de consecinţe economice

"Sancţiunile economice sunt un element complet nepotrivit în politica externă", a afirmat preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, Peter Ramsauer (CSU), în paginile revistei "Focus". Fostul ministru german al transporturilor a avertizat că Rusia ar putea riposta cu contramăsuri, iar Germania ar fi cea mai afectată în plan economic.

La rândul său, preşedintele Uniunii Oamenilor de Afaceri (MIT), Carsten Linnemann, se teme că economia Republicii Federale va suferi pierderi.

Ţinând seama de faptul că Ucraina a fost parte din Rusia secole la rând, adjunctul şefului Uniunii Creștin-Sociale (CSU), Peter Gauweiler, este de părere că Germania n-ar trebui să se afle de partea nimănui.

EU-Außenministertreffen zur Lage in der Ukraine 03.03.2014

Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier

În preambulul referendumului, ministrul federal de externe Frank-Walter Steinmeier a lansat un ultim apel prin care a cerut Moscovei să renunţe la planurile privind Crimeea.

"Nu ne-am dorit o confruntare, dar dacă Rusia nu-şi schimbă politica nici în ultimul ceas, în cadrul reuniunii de luni a miniştrilor europeni de externe îi vom oferi o replică pe măsură", a declarat şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, pentru ziarul "Welt am Sonntag".

G8 - un summit fără Rusia

Un alt demers pentru izolarea politică a Rusiei ar fi renunţarea la formatul G8, prin excluderea preşedintelui Vladimir Putin de la un summit al grupului, scrie revista germană "Der Spiegel". Conform publicaţiei citate, guvernul Marii Britanii ar fi propus Londra ca loc de organizare a unui summit G7.

În prezent, Rusia deţine preşedinţia G8. Vladimir Putin plănuieşte organizarea unei reuniuni la nivel înalt la Soci, la începutul lunii iunie. Pe fondul crizei ucrainene, mai exact a situaţiei din Crimeea, celelalte șapte state din grup au sistat pregătirile pentru summit.

Demonstraţii anti-Putin

Atitudinea preşedintelui Vladimir Putin faţă de Ucraina a fost contestată până şi în Rusia. Sâmbătă, zeci de mii de persoane au demonstrat împotriva politicii Kremlinului. "Mâinile jos de pe Ucraina!", "Încetaţi să mai faceţi de ruşine Rusia!" se putea zări pe pancartele ruşilor ieşiţi în stradă în cursul zilei de sâmbătă.

Friedensdemonstration in Moskau 15. März 2014

Demonstraţii la Moscova, 15 martie 2014

În apropierea Kremlinului, câteva mii de oameni şi-au manifestat susţinerea faţă de politica preşedintelui Federaţiei Ruse. Guvernul moscovit a încercat să risipească temerile privind eventuale noi sancţiuni.

Acestea nu ar avea consecinţe grave, a afirmat ministrul economiei Alexei Uliukaiev.

Întrucât majoritatea locuitorilor din Crimeea e formată din etnici ruşi, iar armata rusă controlează de facto pensinsula, observatorii se aşteaptă la un rezultat în favoarea anexării teritoriului la Rusia. Centrele de votare au fost deschise la 7:00 ora locală şi se vor închide la ora 19:00.