1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Un troc isteţ?

1 martie 2012

Respectarea drepturilor minorităţilor i-a furnizat României la Bruxelles şansa de a susţine cauza vlahilor din ţinutul Timocului. Presa a analizat nuanţat şi acest eveniment.

https://p.dw.com/p/14Cd8
Einige Ausgaben der Blätter "Der Tagesspiegel" und "Berliner Zeitung" liegen am 22.11.2002 an einem Kölner Kiosk nebeneinander. Das Bundeskartellamt hat die von der Verlagsgruppe Holtzbrinck geplante Übernahme der "Berliner Zeitung" gestoppt. Da dem Stuttgarter Unternehmen bereits der Berliner "Tagesspiegel" gehöre, entstünde eine marktbeherrschende Stellung bei regionalen Abonnement-Zeitungen in Berlin, sagte der Präsident der Behörde, Böge, am 22.11. in Bonn. Holtzbrinck sei ein entsprechendes Abmahn-Schreiben mit der vorläufigen Entscheidung zugegangen, dass die Fusion in der beabsichtigten Form "nicht genehmungsfähig" sei. Holtzbrinck bleibt trotz der Einwände des Bundeskartellamts optimistisch für das weitere Verfahren.
Imagine: picture-alliance/dpa

România ar fi susţinut la Bruxelles un one man show, într-o minidramă cu happy end – dă de înţeles autorul articolului publicat în NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, sub titlul Politica internă a României, pe scena Uniunii Europene la Bruxelles.

Surpriza a fost cel puţin dublă: se ştie că relaţiile Belgradului cu Bucureştiul sunt în mod tradiţional bune, dar se mai ştie şi că cei 40 pînă la 50 de mii de vlahi care trăiesc în Valea Timocului, pe care România i-a cerut Serbiei să-i denumească minoritate română şi să le recunoască acest statut, nu se simt discriminaţi. Din surse diplomatice – menţionează autorul articolului - se aude că de la Bucureşti preşedintele Băsescu ar fi fost cel care a regizat mica lovitură de teatru prin care, spre a-şi restabili poziţiile slăbite, să preia în galeria autohtonă rolul unui bărbat puternic al României mari.

Întru aflarea unei soluţii la Bruxelles, au fost necesare mai multe ore de diplomaţie telefonică. Unii miniştri au fost „not amused”, alţii supăraţi de-a binelea. S-a vorbit de şantaj, ca şi de interdicţia de a ceda.

România a cerut ca dosarul Serbia să fie înaintat următorului summit UE de la Bruxelles, dar restul celor 26 de membri ai Uniunii nu au fost dispuşi să accepte această revendicare, cu atît mai mult cu cît în ajunul reuniunii au mai fost şi alte state care şi-au manifestat reţinerea faţă de acordarea statulului de candidat la aderare Serbiei şi probabil implicit şi provinciei Kosovo.

Înaintea reuniunii de la Bruxelles, Serbia şi Kosovo şi-au ameliorat relaţiile bilaterale în baza unui acord, satisfăcînd astfel una din cererile UE. Articolul nu trece cu vederea nici supărarea pricinuită de atitudinea României ministrului federal de externe, Westerwelle, care la conferinţa de presă, nu a scăpat ocazia să şi-o exprime.

Din spusele şefului diplomaţiei germane s-a putut cu uşurinţă deduce că la ora actuală, preşedintele Băsescu nu ar fi un oaspete prea bine văzut la Berlin. În chenar, ziarul publică şi o succintă prezentare geo-politică a situaţiei minorităţii vlahe, urmaşă a tracilor şi ilirilor romanizaţi, care nu a fost slavizată, dar pentru care Serbia trece drept propria patrie.

Cu mai puţină ironie în subtext la adresa poziţiei României la Bruxelles, dar mai în detaliu şi la obiect, tratează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG aceeaşi chestiune, amintind că, la Bucureşti, cînd este adusă în discuţie problematica naţională, aproape întotdeauna se instalează o consonanţă între opoziţie şi putere.

De aceea a şi fost respins reproşul formulat de Westerwelle, cum că reţinerile omologului său român Diaconescu ar contraveni spiritului european iar bănuiala emisă de unii diplomaţi la Bruxelles, potrivit căreia preşedintele Băsescu l-ar fi îndemnat pe ministrul român de externe să se opună statutului de candidat al Serbiei la UE doar spre a deturna atenţia de la existentele probleme de politică internă, trece drept nefondată.

Pînă şi ex-premierul Năstase, duşman de moarte al preşedintelui Băsescu, a respins cu fermitate criticile la adresa atitudinii delegaţiei române. Spiritul european a afirmat Năstase nu poate ţine cont doar de interesele regionale ale Germaniei.

Relatarea depăşeşte momentul Bruxelles, amintind că în iunie au loc în România alegeri locale iar în toamnă, scrutinul parlamentar. Dat fiind severul curs al politicii de austeritate, coaliţia guvernamentală de la Bucureşti trebuie să ia în calcul pierderi dure. Din perspectivă electorală, în final, articolul nu exclude întru totul o posibilă legătură între sentimentul de frustrare pricinuit Bucureştiului de blocarea aderării la spaţiul Schengen şi reticenţele faţă de Serbia.

Opoziţia socialistă - scrie ziarul citat – întrevede o legătură certă între recent adoptata lege a lustraţiei şi alegerile din acest an, lege pe care la intrarea ei în vigoare, la 22 de ani după prăbuşirea comunismului, ex-preşedintele Ion Iliescu o consideră „absurdă, lipsită de sens şi discriminatorie”.

Şi FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG publică în chenar o prezentare a vlahilor, risipiţi în Balcani.

Dacă HANDELSBLATT relatează scurt şi la rece isprava României la Bruxelles, mult mai emoţională este reacţia ziarului budapestan NEPSZAVA.

In optica acestuia,nu numai Ungaria, ci şi România ar fi acum oaia neagră a Europei. Articolul se referă la modul în care România a scos din pălărie pe neaşteptate chestiunea vlahilor din Serbia, cerînd Belgradului să protejeze acest grup de populaţie în bună parte asimilată şi s-o considere minoritate română. Belgradul nu prea vrea să audă de aşa ceva, ceea ce nu va face ca furtunile iscate de apropierea Serbiei de Uniunea Europeană să se liniştească, mai ales cînd anumite state se slujesc de statutul lor de membru al Uniunii Europene spre a recurge la şantaj.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Ovidiu Suciu