Un summit UE plin de incertitudini | Europa | DW | 18.10.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Un summit UE plin de incertitudini

Germania încă nu are guvern, iar reformarea UE conform planurilor prezentate de preşedintele francez mai are de aşteptat. UE are, deci, multe lucruri de făcut, pe care însă le tot amână.

UE amână rezolvarea mai multor probleme care ar necesita luarea unor decizii. De la reformarea procedurilor privind azilul, până la ministrul finanțelor europene sau regândirea fundamentală a arhitecturii UE, subiectele au fost abordate la summitul celor 28 de șefi de stat și de guvern, joi și vineri, însă fără vreo hotărâre.

Cancelarul german Angela Merkel are momentan mâinile legate. La patru săptămâni de la alegerile pentru Bundestag, nu există o nouă coaliție de guvernare în Germania. Prin urmare, ea nu este în măsură să îşi asume planurile de reformă pe care președintele francez Emmanuel Macron le propune insistent. Şi nici să acţioneze hotărât la alte capitole. 

"Germania nu este în prezent capabilă să ia decizii", a explicat președintele liberalilor (FDP), Christian Lindner, în "Frankfurter Allgemeine Zeitung". "Guvernul federal nu funcţionează încă în mod oficial. Nu trebuie să existe decizii în absenţa legitimităţii politice“, a avertizat Lindner, al cărui partid ar putea deveni parte a aşa-numitei coaliţii Jamaica, alături de Uniunea CDU/CSU şi ecologişti.

Președintele francez Emmanuel Macron face presiuni în favoarea instalării unui ministru de finanțe european, care să stimuleze investițiile și, nu în ultimul rând, economia Franţei. FDP priveşte critic aceste planuri. La fel şi cancelara.

O problemă similară există şi în Austria, unde câştigătorul alegerilor, conservatorul Sebastian Kurz, ar urma să devină cancelar. Acest lucru va mai dura poate chiar luni de zile, pe fondul negocierilor anevoioase cu social-democraţii şi naţionaliştii.

Lista "şantierelor" din Uniunea Europeană este lungă. Câteva dintre ele:

Brexit

27 de țări din UE vor explica încă o dată prim-ministrului britanic că nu vor exista negocieri privind viitoarele relații comerciale și politice dintre UE şi Marea Britanie fără progrese la capitolul financiar, al drepturilor civile sau cel privind frontiera Irlandei de Nord. Ultima încercare a Theresei May de a-l atrage de partea ei pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a eșuat.

Britanicii solicită UE să își schimbe strategia de negociere. Acest lucru nu se va întâmpla. În invitația sa la summit, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a scris că Brexit-ul "a generat o nouă energie în UE". Aceasta trebuie "îndreptată către o direcţie care nu ne desparte, ci ne unește".

Migraţia

Nu există progrese în reformarea procedurilor de azil în conformitate cu așa-numitele "reguli Dublin". În special statele est-europene se opun cotelor fixe de refugiaţi. Toate țările UE sunt de acord că migrația din Orientul Mijlociu și Africa ar trebui oprită cât mai rapid posibil. Închiderea rutei libiene dincolo de Marea Mediterană este obiectivul declarat al tuturor țărilor membre. Italia și Grecia insistă că ar trebui preluaţi solicitanții de azil aflați deja pe teritoriile lor.

Deoarece protecția frontierelor externe nu este suficientă pentru anumite state membre, inclusiv pentru Germania, acestea au introdus din nou controale la graniţele lor. Cu toate acestea, conform regulilor din spaţiul Schengen, controalele pot fi introduse numai în cazuri excepționale. Prin urmare, Comisia Europeană intenționează să facă o excepţie de la regulă și să prelungească verificările. Statele membre ar trebui să adapteze dispozițiile în consecință. Deciziile concrete privind procedura de azil vor putea fi luate eventual în iunie 2018.

Statul de drept

Comisia Europeană se îndreaptă împotriva Poloniei, pe care o acuză de încălcarea dreptului comunitar, deoarece deciziile majoritare privind distribuirea refugiaților nu sunt puse în aplicare. Chiar și o hotărâre a Curții Europene de Justiție, care obligă Polonia şi Ungaria să accepte refugiaţi, este ignorată de guvernele celor două ţări.

În opinia comisarului european Frans Timmermans, acest comportament zdruncină "domnia dreptului" pe care este clădită Uniunea Europeană.

Apoi, la recomandarea Comisiei Europene, statele membre ar putea să inițieze o procedură fără precedent împotriva Poloniei, în temeiul articolului 7 din tratatele UE. Prin restructurarea sistemului judiciar, guvernul naționalist polonez pune în pericol statul de drept, consideră Comisia Europeană. Articolul 7 ar permite UE să retragă Poloniei dreptul de veto, suspendând-o practic din UE. În ce măsură o atare mişcare ar fi susţinută de majoritatea șefilor de stat sau de guvern ai UE este discutabil. În caz contrar: rediscutarea cazului în decembrie, martie sau iunie.

Relocări

Autoritatea Bancară Europeană (EBA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), care au sediul la Londra, urmează să fie relocate din cauza ieşirii Marii Britanii din UE. Frankfurtul îşi doreşte să găzduiască EBA, în timp ce fosta capitală germană Bonn a ochit EMA. Concurenţa este acerbă, aproape 20 de state membre luptând în acest moment pentru a avea câştig de cauză. Relocarea este decisă în cadrul unui proces asemănător cu acela de desemnare a ţării care organizează Jocurile Olimpice. O decizie este aşteptată la mijlocul lunii noiembrie.

Autor: Bernd Riegert/vd